Statul protejeaza fundatiile mafiote

Sa ne inchipuim cateva zeci de mii de firme peste care bunul Dumnezeu a revarsat toate binefacerile unui paradis fiscal. Cum in paradis - loc cu verdeata si fara de durere - vine totul de-a gata, nu e

Sa ne inchipuim cateva zeci de mii de firme peste care bunul Dumnezeu a revarsat toate binefacerile unui paradis fiscal. Cum in paradis - loc cu verdeata si fara de durere - vine totul de-a gata, nu e nevoie de chiverniseala unui buget de stat. Asa ca dispar lumestile taxe si impozite, precum si grija de-a tine in frau cheltuielile. Nici un control al veniturilor - de vreme ce toata lumea are nu doar dreptul, ci chiar obligatia morala de-a pompa bani in aceste firme; nici un control al modului in care sunt cheltuiti banii, de vreme ce facatorii de bine, care s-au pus, ca niste arhangheli ai dreptatii si milei, in fruntea firmei, au toata libertatea de-a dirija banetul oriunde cred ei ca-i mai bine sa nu fie rau. Situatia de mai sus nu e decupata din basme si nici nu descrie regimul fiscal din Bahamas. Ea se petrece de 12 ani incoace in Romania devastata de saracia bugetului, cu complicitatea membrilor tuturor guvernelor postdecembriste. Si se refera la regimul fundatiilor si asociatiilor. Aceste adevarate oaze de exprimare a societatii civile, care in orice stat democratic au un rol imens in gestionarea problemelor de ordin social, religios, etic s.a., au fost pervertite, asa incat o buna parte din hotiile de astazi se petrec dincolo de paravanul de generozitate cu care fondatorii incearca sa ia ochii lumii. Nu exista inca (si nimeni n-o va putea face vreodata, caci nu are interes) o situatie clara a modului cum au fost folositi banii pompati sub forma de sponsorizari. Ceea ce stim insa este ca, dincolo de buna-credinta a celor mai multi, partea cea mai insemnata din sume a ajuns sa slujeasca mai mult organizatorilor, decat celor pentru care au fost infiintate fundatiile. Exemplele pe care vi le prezentam - unele noi, altele aparute in presa in ultimii ani - demonstreaza ca o buna parte din asociatii si fundatii functioneaza pe post de supape prin care se da mita mascata, prin care se finanteaza campanii electorale din bani murdari, prin care se face propaganda, prin care se imbogatesc oameni cu pretentii de onorabilitate. Caci sponsorizarile cele mari catre astfel de fundatii se duc. Controalele prevazute de lege: rare si sumare; delictele: imponderabile. Nimeni nu pare neatins de fenomen: de la presedintii Romaniei si pana la ultimul functionaras de partid, care lipeste afise electorale. Fundatii SRL La aceasta ora, in Romania sunt inregistrate circa 30.000 de fundatii si asociatii. Nu toate functioneaza. Unele au avut activitate, dar s-au stins natural, din lipsa sponsorilor; altele au fost inchise imediat ce organizatorii si-au atins scopul, de cele mai multe ori acela de a se imbogati; altele au fost spulberate, pur si simplu, de controalele politiei, care a dat iama in traficantii de tot felul ascunsi in spatele fundatiilor. Cele mai multe din fundatiile si asociatiile cu dificultati sunt cele care chiar urmaresc scopurile prevazute de lege: caritate, ajutorarea defavorizatilor, promovarea culturii, a drepturilor cetatenesti. Cele care o duc cel mai bine sunt fundatiile care-i au in spate pe politicieni, precum si cele puse pe obtinerea de profituri neimpozabile, dirijate apoi, prin trucuri contabile, catre buzunare personale. Sunt bine cunoscute scandalurile - cu conotatii externe - in jurul fundatiilor specializate pe adoptii de copii, cu profituri reale de milioane de dolari, in care autoritatile au pus imediat batista pe tambal. Ca sa nu mai vorbim de unele judete, adevarate "enclave ale organizatiilor neguvernamentale", din care se aproviziona o tara intreaga cu produse scutite de taxe vamale. Intr-o singura comuna, bunaoara, la Vama, in judetul Suceava, erau inregistrate la un moment dat 48 de fundatii. La aceeasi ora, in tot judetul erau 1600 de fundatii, la 1300 de copii institutionalizati. Ocupatia de baza a fondatorilor: aduceau masini scutite de taxe vamale. Intre timp, legea a scos masinile din lista donatiilor cu facilitati, silindu-i pe facatorii de bine sa-si diversifice activitatea. "Fundatia comerciala" si ministeriala Chiar asa se cheama: in loc de societatea comerciala (care presupune impozite, controale din toate partile si belea), "Fundatia comerciala", care te scuteste de obligatiile de contribuabil. "Fundatia" a fost infiintata in 1999 de doua bine cunoscute membre ale Guvernului Nastase: doamnele ministru Ecaterina Andronescu si Daniela Bartos. Si inca un domn, actualmente presedinte al fundatiei, pe nume Ion Pargaru. Fost secretar de stat in Ministerul Comertului, pe vremea lui Vacaroiu, actualmente functionar la MAE si consilier pe probleme diplomatice al ministrului Educatiei, dl. Pargaru spune ca doamna Andronescu a demisionat in urma cu doi ani, ea fiind si vicepresedinte, in schimb doamna Bartos a ramas. Ce face fundatia? Pai, daca-i comerciala, ce sa faca? "Organizam misiuni economice. Am organizat pana acum in Coreea de Sud, Singapore si Japonia" - spune dl. Pargaru, care tine sa ne asigure ca n-a beneficiat de nici o sponsorizare. Nici nu era nevoie: "Delegatiile au cuprins membri ai Consiliului Judetean Gorj". Adica acolo unde presedinte e faimosul Nicolae Mischie. Cu ce bani? Ai delegatiei, fireste. De ce o fundatie si nu o societate comerciala, pentru misiuni de afaceri? Asta-i prea de tot, nu intreaba ele organele de control, cum sa intrebe un ziarist, asa ca dl. Pargaru se enerveaza: "Stiu eu, domnule, ca exista niste reclamatii impotriva mea, da'..." Fundatia politica O legatura de suflet intre Vacaroiu, Ciorbea, Vasile, Isarescu si Nastase. Ce-ar putea sa fie? E Minodora Ilie. Consilier non-stop al ultimilor cinci premieri si, mai ales, presedinta fundatiei "Omenia", care aduna oameni politici din mai toate partidele semnificative, laolalta cu persoane dubioase. Intr-un scandal izbucnit in jurul acestei fundatii, alaturi de o alta, "Fundatia pentru Democratie Crestina", era sa-si prinda urechile, in urma cu doi ani si jumatate, Ion Diaconescu. Cele doua fundatii primisera cate 300 de milioane de lei de la SC CI-CO SA, dupa o privatizare dubioasa. Izbucnirea scandalului l-a silit pe venerabilul presedinte taranist sa inapoieze banii din sponsorizare. Partidul Noua Romanie, care avea sa devina al lui Virgil Magureanu, isi facuse, in 1995, si el o pusculita pentru, evident, promovarea valorilor nationale: fundatia cu acelasi nume, care a primit si ea o gura de aer sub forma unei sponsorizari de la Bancorex. Dupa alegeri, "s-a dat la fund" si fundatia, caci o data cu partidul s-a terminat si facerea de bine. Filiale impanzite in toata tara a avut si PNL-ul, sub o denumire predestinata: AROMAR - Asociatia romana de marketing. Evident, marketing politic, intrucat ea a fost principalul cal de bataie in campania electorala, cu bani de la musterimea politica a partidului. Sa mai pomenim de Edelweis si Steaua Sperantei, fundatii hibride, apropiate de PDSR, ale caror nume au iesit la iveala o data cu scandalul Adrian Costea, suspecte a fi cheltuit sponsorizarile de sute de mii de dolari pe afise electorale? Sau despre puzderia de fundatii din jurul lui Emil Constantinescu, intre care una, infiintata anul trecut (Institutul pentru cooperare regionala si prevenirea conflictelor), despre care o sursa din anturajul fostului presedinte baga mana in foc ca desfasoara activitati de consiliere pentru o firma ucraineana? O reactie foarte ciudata, petrecuta in debutul scandalului Vantu-Iacob, ne dumireste insa asupra faptului ca "guvernarea prin fundatii" pare sa fie politica de stat. In urma cu doar o luna, un ziar publica documente despre o sponsorizare de 300 de milioane de lei pe care Sorin Ovidiu Vantu o facuse, prin intermediari, catre Fundatia pentru Republica si Democratie, in plin an electoral, cu doar o luna inainte de prabusirea FNI. Ce raspunde Ion Iliescu, presedintele de atunci al fundatiei? "Sponsorizarea nu are nici o legatura cu activitatea sponsorilor". Ceea ce presedintele Romaniei se preface a nu sti este ca, de cele mai multe ori, sponsorizarea fundatiilor demnitarilor este mita mascata a sponsorilor. Mita mascata Ai spune ca toata generozitatea din lume s-a cuibarit in sanul catorva oameni de afaceri romani: cand le e mai greu si cand au mai mare nevoie de bani, tocmai atunci ii loveste marinimia. Vestitul Sorin Beraru a sponsorizat fundatiile Omenia si Fundatia pentru Democratie Crestina chiar cand trebuia sa plateasca 4 milioane de dolari pretul pentru cumpararea SC CI-CO SA. E drept ca suma reprezenta o nerusinata subevaluare a societatii, care, pe langa active, mai avea in conturi peste 10 milioane de dolari. O inregistrare audio publicata de un ziar brasovean in urma cu doi ani prezenta discutiile dintre trei activisti liberali despre o intalnire a reprezentantilor European Drinks cu ministrul liberal Traian Remes, in vederea reesalonarii datoriilor acestei societati. Liberalii vorbeau si de un pret: 10 la suta din suma ajungea la fundatia partidului. CEC-ul a facut si el cadouri catre fundatii de-ale politicienilor, intr-o vreme in care scaunul de director se castiga la algoritm politic. Sa nu mai vorbim de Bancorex, de unde a jumulit toata lumea. Conform insemnarilor facute de Andrei Oprea, fost senator PNTCD si membru in comisia de ancheta a fraudelor de la Bancorex, Edelweis si Steaua Sperantei au primit sponsorizari de circa un miliard de lei fiecare (la acea vreme, dolarul era circa 3.500 de lei, deci aproximativ 500 de mii de dolari), chiar in 1996, an electoral. Cu o luna inaintea alegerilor a primit si fundatia lui Adrian Paunescu 250 de milioane (circa 70 de mii de dolari) pentru manifestari, evident, culturale. Fundatia PNR-ului a luat (adica Temesan si-a dat singur, ca era vicepresedinte) vreo 300 de milioane, vreo 85 de mii de dolari, gestionati impreuna cu presedintele fundatiei, Viorel Paunescu. Si lista poate continua. Unul dintre cititorii Adevarului a reactionat la raspunsul lui Ion Iliescu - despre faptul ca nu conteaza cine sponsorizeaza - cu o intrebare: "Asta inseamna ca daca-l sponsoriza Bin Laden, ar fi primit banii?" Intrebarea nu e fara temei, intrucat o astfel de situatie s-ar fi putut oricand petrece. Sta marturie "Cazul Hammoud", consulul onorific al Libanului la Chisinau, expulzat, cu scandal, in toamna trecuta, ca suspect ca are legaturi cu Hezbollahul, organizatie considerata de unii drept terorista. Dincolo de povestea tulbure de la Chisinau, cu puternice conotatii politice, Mahmoud Hamad Hammoud a facut afaceri si in Romania, el fiind unul dintre generosii sponsori ai fundatiei Omenia, din care facea parte floarea politicienilor romani, alaturi de Melhem Bassam, asasinat in conditii neelucidate, in urma cu sase ani. Sa nu cunoasca presedintele conotatiile externe ale unui eventual scandal, atunci cand printre sponsorii sai se gasesc oameni atat de suspecti? Ristea Priboi- fruntas al societatii civile Fiecare politician influent pare a fi prevazut cu fundatii, asa cum scaunul e prevazut cu patru picioare. Nu face exceptie nici Adrian Nastase, seful cabinetului cu acelasi nume (aproape ca ne este dor de expresia "Guvernul Romaniei"). Intre fundatiile care l-au avut aproape se numara una aparte: ARED - Asociatia romana pentru educatie democratica. ARED i-a publicat premierului cateva carti (dupa cum rezulta din CV-ul pe Internet) si l-a avut, la infiintare, in 1996, ca presedinte, pe insusi Ristea Priboi, la acea vreme consilier al lui Nastase, pe cand acesta era presedinte la Camera. Ofiterul SIE Priboi, despre care se stie ca insusi Adrian Nastase s-a silit, in ciuda scandalului, sa-l puna sef al Comisiei parlamentare de control al SIE, a fost in 1996 nu doar reprezentant al - ca sa zicem asa - societatii civile, la ARED: el figureaza, dupa site-ul de Internet al PDSR-ului, si ca sef al Directiei resurse financiare in campania electorala a PDSR-ului din 2000. Ar fi interesant de stiut cam cati bani s-au rulat, si de unde, prin aceasta fundatie, declarata a avea preocupari de domeniul educatiei, invatamantului, cooperarii internationale. Un ultim amanunt: ARED s-a mutat din strada Campineanu, unde a avut primul sediu, la adresa din Mircea Voda, bl. M-27. Adica acolo unde figura biroul parlamentar al actualului prim-ministru. Cum se bat politicienii in fundatii Mania fundatiilor, asociatiilor si a organizatiilor pretinse de binefacere, cu care s-au inconjurat demnitarii nostri, pare sa le fi intunecat mintile. Sub ochii intregii natii, ministrul Serban Mihailescu, reprezentantul unui "partid de fundatii", a lasat la o parte orice rusine si le-a cerut celorlalte "partide de fundatii" sa faca "ciocul mic". Miza - spatiile de la RAAPPS, pe care se bat acum politicienii si pe care guvernul a tinut mortis sa le scoata la vanzare printr-o, se-ntelege, ordonanta de urgenta. Santajul, caci asta a incercat sa faca ministrul, era ca parlamentarii Opozitiei sa accepte dreptul guvernului la ordonanta, in caz contrar urmand ca Mihailescu sa faca publica lista cu sediile de la RAAPPS ale fundatiilor Opozitiei. De ce doar fundatiile Opozitiei? Daca in Consiliul General al Bucurestiului consilierii se bat in firme-capusa, daca Vantu si Iacob se bat in banci, iata ca partidele se bat in fundatii. Daca ar functiona insa transparenta sponsorilor si a modului de cheltuire a banilor, am vedea ca miza e chiar mare: milioane de dolari sponsorizari, donatii, finantari, obtinute dupa cum am prezentat mai sus. Guvernarea prin fundatii Induiosatoare scene de sarbatori: doua, trei fundatii, la care "grangurii" apropiati de partidul de guvernamant sunt membri impart daruri la nenorocitii societatii. Intre fundatiile care arunca pe masa - ca darul miresei, dimineata, la spartul nuntii - un miliard de lei, hop, in presa, si fundatia Millenium, coordonata de doamna Dana Nastase, nevasta premierului. In orice tara civilizata, gestul ar fi induiosat pana la lacrimi poporul si ar fi frant inima in gospodinele mai sensibile la naturel. In Romania insa, nu poti sa nu te intrebi cine sponsorizeaza fundatia, de unde banii, ce oameni de afaceri cauta, in baza legilor nescrise ale fiscalitatii romanesti, sa castige un loc in anturajul primului-ministru, ce datorii au acestia la buget, la banci, la AVAB? Si ce fundatii, din puzderia de buzunare "nelucrative", si-au mai alimentat conturile dupa ce guvernul a reesalonat si chiar a iertat de datorii o lista intreaga (si, deocamdata, secreta) de firme, intre scandalul Vantu-Iacob si cel al demiterii Consiliului municipal? Ca de modul in care marinimia premierului fata de saraci a ajuns la televizor, ne-am lamurit: e dovada ca singurul ministru care munceste pe branci e Dancu. Sa ne intelegem: in orice tara civilizata, organizatiile neguvernamentale sunt expresia dreptului societatii civile de a se implica in mod practic in viata comunitatii. Dar ceea ce se petrece in Romania a reusit sa compromita ideea de organizatie de caritate, de educatie, de civism. E un soi de guvernare prin fundatii. Si e de mirare ca, pregatindu-se pentru vestita vizita in America (cea cu intalnirea dintre Dana Nastase si presedintele Bush), premierul n-a dat de exceptionala fraza a lui Emerson, parintele, intr-un anume fel, al spiritului civic american. Cu 150 de ani in urma, adresandu-se, intr-un discurs, politicienilor, Emerson spunea: "Nu dati premii - faceti mai intai legi egale pentru toti, asigurati viata si proprietatea, si nu mai trebuie sa dati de pomana". Ceea ce americanii si facura.