Bogdan Licu a susţinut interviul pentru funcţia de prim-adjunct al procurorului general. Este unicul candidat VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bogadn Licu este procuror-şef interimar din aprilie 2019 FOTO Inquam / Octav Ganea
Bogadn Licu este procuror-şef interimar din aprilie 2019 FOTO Inquam / Octav Ganea

Bogdan Licu este momentan interimar ca procuror-şef al Parchetului General şi este unicul candidat ca prim-adjunct al procurorului-şef. Licu susţine azi interviul în faţa unei comisii organizate de Ministerul Justiţiei.

Bogdan Licu: Nu am fost niciodată suspect sau inculpat într-un dosar penal în legătură cu obţinerea titlului de doctor

Procurorul-şef interimar al României a vorbit despre acuzaţiile care i se aduc în legătură cu plagiarea lucrării de doctorat, susţinând că nu a fost niciodată suspect sau inculpat într-un dosar penal în legătură cu obţinerea titlului de doctorat.

„Nu am fost nici cel mai bun procuror şi nici cel mai bun şef de-a lungul carierei mele. Dar cu siguranţă am evoluat în timp şi ca impact al activităţii la care am făcut referire şi astăzi sunt certitudine mult mai implicat profesional şi responsabil decât eram în urmă cu 20 de ani. Cred că şi această creştere trebuie avută în vedere şi poate în acest context nu s-ar fi aşteptat să candidez pentru funcţia de procuror-general. Mi-am pus şi eu această problemă. Dar dacă decizia pe care o vedeţi astăzi este pusă în aplicare, este şi pentru faptul că nu am vrut să afectez nici măcar conjunctural imaginea instituţiei pe care o conduc dar nici imaginea factorilor de decizie în procesul numirii procurorului-general. Pe de altă parte, însă, nu pot să renunţ la a pune în valoare, acum când mă consider la apogeul profesional, calităţile mele din cauza unei acuzaţii singulare, fără legătură cu activitatea mea profesională şi neîntemeiată. Este vorba despre aşa-zisul plagiat al tezei de doctorat”, a declarat Bogdan Licu. 

Acesta susţine că nu a solicitat niciodată un grad didactic în învăţământ şi nu a intenţionat niciodată ca prin obţinerea titlului să beneficieze de un avantaj material.

„Am considerat încă de la început lucrarea de doctorat o modalitate de finalizare a unor cursuri de formare continuă într-un domeniu adiacent celui profesional. Ca dovadă, nu am solicitat niciodată şi nu am obţinut niciodată vreun grad didactic în învăţământul superior. Nu am utilizat niciodată acronicul „dr.” de la „doctor” în vreun înscris oficial. Nu am intenţionat nici ca prin obţinerea titlului să beneficiez de un avantaj material. În momentul obţinerii acestui titlu universitar, sporul pentru titlu de doctorat se acorda numai persoanelor care susţineau teza de doctorat în domeniul în care se desfăşura activitatea”, a mai spus procurorul.

Bogdan Licu a precizat că în urma deciziei Curţii Constituţionale de a scoate interceptările Serviciului Român de Investigaţii din dosare, procurorii nu au mai putut apela la structurile SRI specializate în acest sens, iar asta a condus la dificultăţi majore, cu repercusiuni în ceea ce priveşte activitatea de urmărire penală.

„Un alt obiectiv foarte important este înfiinţarea unui singur serviciu tehnic la nivelul Ministerului Public. Sub coordonarea directă a procurorului general, prin comasarea celor trei servicii tehnice existente, cu asigurarea unei scheme de personal adaptată necesităţilor atât din punct de vedere numeric , dar şi a pregătirii profesionale. Acest serviciu urmează să fie implicat în cauzele complexe: de corupţie la nivel înalt, de crimă organizată, în celelalte cazuri, procurorii urmează să apeleze în continuare structurile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne. În prezent, în cadrul Ministerului Public, funcţionează trei servicii tehnice. Niciunul dintre acestea nu asigură însă condiţiile necesare bunei desfăşurări a activităţilor de acest gen, având în vedere lipsa dotărilor şi a personalului calificat. Cu excepţia DNA, majoritatea mandatelor de supraveghere tehnică sunt puse în executare prin structurile specializate din cadrul MAI. Ulterior deciziei CCR, procurorii nu au mai putut apela structurile SRI specializate în acest sens, acest lucru conducând la dificultăţi majore în punerea în aplicare a mandatului de supraveghere tehnică, mai ales pe componente de filaj, înregistrări ambientale , pătrunderi în spaţii în care se desfăşoară sau se pregătesc activităţi infracţionale, cu repercusiuni grave în ceea ce priveşte activitatea de urmărire penală. Ministerul Public nu are personal calificat şi nici dotarea tehnică necesară în vederea realizării unei astfel de activităţi. Disiparea resurselor între cele trei servicii nu are nicio justificare practică şi cu atât mai puţin economică”, a explicat candidatul pentru funcţia de prim-adjunct al procurorului-general al României. 

***

Bogdan Licu a început interviul de la ora 10.99, în timp ce Maria Militaru, candidat la cealaltă funcţie de adjunct al procurorului-şef, este programată la ora 11.00.

Bogdan Licu este în funcţia de interimar din aprilie 2019 când l-a înlocuit pe Lazăr, acest fiind nevoit să demisioneze după controversa privind activitatea sa pe timpul comunismului.

Pe lângă Bogdan Licu, membrii comisiei conduse de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, o vor intervieva şi pe Maria Magdalena Militaru, care candidează pentru funcţia de adjunct al procurorului general.

Pentru funcţia de şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică de la Parchetul General candidează magistraţii Dragoş Cojocariu, Adriana Denisa Cristodor şi Romulus Dan Varga.

Mâine, ministrul Cătălin Predoiu anunţă cine sunt cei trei magistraţi care ar putea ocupa funcţiile de procuror general al României, procuror şef al DNA şi procuror şef al DIICOT.

Cine face parte din comisie

Membrii comisiei de interviu sunt: procurorul Remus Budăi (desemnat de secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii), judecatorul Ioana Bogdan (desemnată de Institutul Naţional al Magistraturii), psihologul Marius Babici (desemnat de CSM) şi prof. univ. dr. Răzvan Cătălin Dobrea (desemnat de rectorul Academia de Studii Economice).

 În acelaşi timp, din partea Ministerului Justiţiei fac parte din comisie Lidia Barac, secretar de Stat, avocatul Ştefan Ciurescu şi ministrul Cătălin Predoiu, care este şi preşedintele comisiei, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiţiei.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite