Martor-cheie în dosarul fraudei de la AEM Timişoara: „Întodeauna am avut impresia că auditul era pur formal“

Martor-cheie în dosarul fraudei de la AEM Timişoara: „Întodeauna am avut impresia că auditul era pur formal“

Fostul şeful Departamentului IT de la AEM a confirmat la DIICOT frauda de care este acuzată conducerea

Fosta conducere a fabricii de contoare AEM din Timişoara este acuzată de o fraudă de zeci de milioane de euro, produsă în dauna acţionarilor majoritari ai companiei prin raportarea unor producţii fictive pentru încasarea bonusurilor de performanţă. Acţionarii susţin că frauda a fost comisă cu sprijinul uneia dintre cele mai mari firme de audit din lume.

Ştiri pe aceeaşi temă

Audiat de două ori de procurorii DIICOT, unul dintre oamenii-cheie din compania de contoare AEM, fostul şef al Departamentului Informatic, Nicolae Simption, a confirmat că managerii fabricii de contoare raportau producţii fictive, dar şi faptul că se acordau angajaţilor, prime (bani cash) care în realitate erau mai mici decât de pe hârtie. 

În plus, Nicolae Simption a declarat la DIICOT că firma de audit PricewaterhouseCoopers avea posibilitatea să descopere frauda. „Întodeauna am avut impresia că auditul era pur formal”, a declarat omul care a condus Departamentului Informatic de la AEM în perioada 2007-2019.

„Sistemul informatic al firmei AEM era împărţit pe module, fiecare departament/ serviciu al firmei, având acces la modulul propriu pentru introducerea datelor în sistem, însă aceste departamente aveau acces şi la celelalte departamente pentru consultarea bazelor de date. Teoretic, fiecare din acest serviciu/ departament introducea în modulul iuformatic datele aferente activităţii”, a explicat Simtion modul de funcţionare al sistemului informatic de la AEM.

Potrivit lui Simtion, lansarea producţiei se făcea şi în cadrul Deparatmentului IT, documentaţiile tehnice ale produselor fiind introduse în baza de date de angajaţii IT. „Din cursul anului 2008 primeam solicitări de la Deparatmentul Economic să introduc comenzi interne de fabricaţie. Aceste comenzi nu se refereau neapărat la comenzi ale clienţilor, ci erau comenzi fictive şi nu aveau în spate prognoze anume. Listele cu aceste comenzi le primeam de la doamna Mariana Ambruş sau de la domnul Liviu Andron. În sistemul informatic existau salvate toate solicitările de astfel de comenzi primite de la cei doi”, a declarat Simtion.

Fostul şef al departamentului IT de la AEM a mai declarat la DIICOT că poate confirma faptul că „nici un auditor nu şi-a pus problema corelării dintre capacitatea de producţie şi producţia efectiv realizată. „Dacă aceştia (n.r. auditorii) ar fi fost interesaţi să afle capacitatea reală de producţie, puteau să facă acest lucru prin intermediul sistemului informatic, însă niciodată nu au solicitat acest lucru. Ei auditau, între altele şi sistemul informatic. Am avut impresia întotdeauna că acest audit era pur formal, a mai declarat Nicolae Simtion.

Potrivit fostului angajat AEM, pensionat între timp şi inventarul făcut cu ocazia auditului PricewaterhouseCoopers era formal. „De exemplu, atunci când se verificau mijloacele fixe din cadrul departamentului de IT se verificau sumar, fără să se identifice dacă mijlocul fix din lista de inventariere prezentată este într-adevăr cel arătat sau nu”, a mai declarat fostul şef al Departamentului Informatic de la AEM.

„Ştiu că se făceau etichete false pentru produse, ştiu că stocurile nu erau reale, ştiu că se făceau facturi fictive care ulterior erau stornate. De asemenea, pot confirma că eu, atunci când mi se cerea, am furnizat directorului economic sau contabilităţii listele cu stocuri aşa cum apăreau acestea în sistem, deşi se putea observa uşor că acestea nu corespundeau realităţii”, a mai arătat Nicolae Simtion într-o declaraţie dată la DIICOT în 2019 şi completată în 2020.

Fostul şef al Deparatamentului IT de la AEM a mai declarat că nimic din ce se făcea în fabrica de contoare de la Timişoara nu se făcea fără aprobarea directoarei generale Olimpia Moica.

„Menţionez că începând cu anul 2016, am încasat aproape lunar prime, în sume variabile, conform deciziei conducerii AEM. Este real faptul că pe documentele de plată, cel puţin în cazul meu erau trecute sume mai mari decât cele încasate cash. Au fost totuşi şi situaţii în care am încascasat exact suma menţionată în documentele de plată”, a mai spus Simtion la DIICOT.

După declanşarea anchetei DIICOT de la AEM, „Adevărul” a solicitat un punct de vedere referitor la acuzaţiile aduse de AEM şi companiei PricewaterhouseCoopers.

„Suntem la curent cu investigaţia în curs asupra fostului nostru client AEM S.A. Persoane din cadrul PwC au fost solicitate să furnizeze informaţii. Politica noastră este de a nu comenta aspecte legate de clienţii noştri, astfel că nu putem face comentarii asupra unei investigaţii în curs”, a transmis PwC la solicitarea „Adevărul”.

Vă recomandăm să mai citiţi şi: 

Percheziţii într-un uriaş dosar de fraudare a fabricii de contoare AEM. Prejudiciul: peste 50 de milioane de euro 

„Fabrica de bani” de la fabrica de contoare. Cum au stors managerii de la AEM Timişoara milioane de euro de la patroni

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările