Sociologul care face bani frumoşi din rabarbură, planta care creşte cu duiumul la întâmplare în grădinile românilor

Sociologul care face bani frumoşi din rabarbură, planta care creşte cu duiumul la întâmplare în grădinile românilor

Plantarea primei culturi de rabarbură din România, cu plante germane

Rabarbura este, la prima vedere, o planta ornamentală şi poate doar bătrânii satelor mai ştiu care sunt cu adevărat proprietăţile ei curative. Dacă la noi mai este cultivată abia în Transilvania şi în Moldova, englezii şi germanii fac sute de mii de euro anual din afacerea cu rabarbură.

Ştiri pe aceeaşi temă

Rabarbura a fost cultivată încă din China Antică, iar în Europa Medievală era mai scumpă decât şofranul. Această planta seamănă cu tijele de ţelină, dar are culoarea roz, iar gustul este deosebit. În principal rabarbura este folosită în compoturi, plăcinte şi alte deserturi, însă are proprietăţi medicinale, datorită conţinutului bogat în de minerale, vitamina C, calciu, fier şi fosfor.

Mircea Munteanu este sociolog, iar în anul 2012, în urma unei vizite în Germania, a fost surprins de cum pot face nemţii bani din această plantă. A observat cum acolo sunt hectare întregi, iar proprietăţile rabarburei sunt foarte apreciate. S-a gândit să înfiinţeze şi el o cultură şi a aflat că în România nu avea de unde să facă rost de cantităţi mari, aşa că le-a adus din Germania.

Deşi a vrut să renunţe, când ce a văzut că plantei nu îi mergea bine în câmp, s-a gândit să o mute în vatra satului Nadeş, acolo unde o creşteau şi saşii, iar plantei a început să îi meargă de minune.

Eram pe punctul să renunţ la acest soi german, dar anul trecut am mutat o parte din cultură în vatra veche a satului în alte condiţii. Am avut surpriza să văd că îi merge extraordinar de bine, deci s-au adaptat plantele. E un lucru firesc să existe acum plante, peţiol de 60-70-80 de cm, destul de gros, solid, bun, cu calităţi foarte bune.  Trebuie să fie un teren bun, nu prea acid, să nu păstreze mult apa, să nu fie expuse plantele foarte mult la soare, le place apa, dar dacă e foarte multă, rădăcina putrezeşte. În acest moment suntem cu cultura germană într-un loc unde merge, unde le voi extinde, dar în aceleaşi condiţii. În paralel, văzând că acele plante germane nu se comportă bine pe câmp, am umblat în sat şi timp de doi ani am adunat de la oamenii rădăcini vechi de rabarbură, pe care le-am pus prin grădină la mine, la bunica-mea, la unchiul meu, iar în momentul acestea pot să spun că am un buget de 300 de rădăcini mature, sortimentul de Nadeş al plantei”. povesteşte cutivatorul Mircea Munteanu, sociolog de profesie.

În toamna acestui an, Mircea Munteanu îşi doreşte să cultive plantele de rabarbură de Nadeş în câmp, într-un loc propice lor. Se gândeşte că după ce va despărţi rădăcinile de rabarbură va avea 1.500 de plante. Momentan are 7 ari de rabarbură germană şi 3 ari de cultură de Nadeş.

O să mai avem o recoltă anul acesta. Până acum vreo 400 de kilograme am vândut în joacă, la diverse restaurante, pensiuni sau la persoane particulare. Am certificat de producător. Eu vând cu 5 lei kg – naturală, fără îngrăşământ. Nu cum e cea adusă în supermarketuri. Faza în care sunt acum este faza de testare. Dacă voi obţine cele 4-5 tone voi lua legătura cu câteva reţele de magazine pentru a putea vinde, în ţară. Eu sper să se creeze o cultură de consum. Aici puţină lume ştie, dar cine mănâncă, de obicei cumpără şi a doua oară. Planul este, dacă voi muta în câmp, să am negocieri cu magazine particulare, să poată absorbi o tonă şi jumătate, restul rămâne”, mai spune cultivatorul.

Proprietăţile rabarburei

Potrivit cultivatorului şi a specialiştilor consultanţi de Mircea Munteanu, peţiolurile si rizomii sunt părţile utilizate ale plantei, cele dintâi cu scop gastronomic iar rizomii cu scop medical. Peţiolul frunzelor are un gust dulce-acrişor (2% hidraţia de carbon), un conţinut ridicat în săruri minerale (0,5% - 0,6%, calciu, magneziu, fosfor, fier etc.),  acizi organici (acid lactic, malic, oxalic), 0,5% substanţe proteice şi vitamina C (10-15 mg/ 100 g), vitamina B1, B2, B6,  vitamina A.

Este o plantă care este bună pentru consum în sine, proaspătă, conţine o multitudine de vitamine, minerale, vitamina c, fosfor, potasiu, calciu, conţine fibre. Din pulberea de rădăcină de rabarbură se face cel mai puternic laxativ. Are calităţi diuretice, se face o dulceaţă foarte bună, se face compot foarte bun, se face plăcintă extraodinară, se mai foloseşte la acrit ciorbe, la făcut nişte sosuri la grătar. Am discutat cu cineva, de la farmacologie, de la umf, legat de acel extract, am făcut analize pentru a vedea conţinutul de antrachilone, iar concluzia este că am putea face din rădăcină să se facă fulgi pentru infuzie, pentru ceai cu calităţi diuretice

Rabarbura este contraindicată bolnavilor care suferă de procese inflamatorii cu constipaţie cronică, hemoroizi, cistită, obstrucţii intestinale, artrită, boli renale sau probleme urinare. Rabarbura nu trebuie administrată simultan cu alte laxative. Ca orice plantă folosită cu scop medical, înainte de utilizare se recomandă îndrumare specializată.

Rabarbura lui Mircea Munteanu a câştigat locul întâi la festivalul de la Saschiz şi este apreciată deja de englezi şi germani

Încă din primii ani în care Prinţul Charles a început să vină să viziteze satele săseşti din Transilvania, calităţile rabarbărului au ieşit în evidenţă. În primii ani, până şi femeile din sat au fost mirate cum din „brusturele” din grădină pot ieşi bani frumoşi. Astăzi datorită fundaţiei înfiinţate de Alteţa Sa Regală, Prinţul Charles borcanele cu gem de rabarbură se vând în străinătate şi cu 5 euro bucata, iar anual este organizat Festivalul Rabarburei.

Anul acesta am participat pentru prima dată la festivalul rabarbărului, organizat la Saschiz de vecinătatea femeilor din Saschiz, în 14 mai a fost. La acest festival am fost prezent cu două sortimente de compot de rabarbăr, cu şase plăcinte făcute de trei doamne. Acestea le-am împărţit gratuit. Eu acolo am vândut rabarbură, 80 de kg în două ore. La festival a fost organizat şi un concurs, cu cea mai lungă tijă de rabarbură, am câştigat de două ori locul întâi şi asta după ce am avut la întâmplare două tije de câte 86 de cm” povesteşte Mircea Munteanu

Totodată, la acel festival a fost invitat un expert britanic, Chris Creed, consultant pe probleme de cultura rabarbărului. Acesta a vorbit despre impactul incredibil de mare al acestei plante în Anglia, unde din afacerea cu rabarbură se scot aproximativ 400 de milioane de lire pe an. Cultivatorul mureşean speră ca în viitorul apropiat să lege legături strânse cu britanicii, iar astfel planta românească să fie tot mai apreciată.

Imagini din aceeasi galerie
  • Plantarea primei culturi de rabarbură din România, cu plante germane
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările