Răspunsul dat de etnici maghiari întrebaţi dacă ştiu pentru ce votează şi dacă au înţeles scopul referendumului: „Pe ce a trebuit. Pe UDMR”

Răspunsul dat de etnici maghiari întrebaţi dacă ştiu pentru ce votează şi dacă au înţeles scopul referendumului: „Pe ce a trebuit. Pe UDMR”

În comuna bihoreană Diosig, populată în principal de etnici maghiari, oamenii au votat cu UDMR, „pentru că aşa trebuie“, aplicând ştampila şi pe buletinele de vot de la referendum, fără să ştie măcar ce întrebări li se pun.

Ştiri pe aceeaşi temă

Secţiile de votare din comună s-au animat în Diosig la ora prânzului, după ce localnicii au ieşit de la biserică, unde preoţii i-au îndemnat să meargă la vot, însă cei mai mulţi nu au reţinut decât unde să pună ştampila, neştiind să explice nici rolul aleşilor în Parlamentul European, nici importanţa referendumului pentru Justiţie. 
 
Abordaţi de reporterul Adevărul în limba maghiară şi întrebaţi dacă ştiu pentru ce votează şi dacă au înţeles scopul referendumului, oamenii zâmbesc şi pleacă, ori răspund în două cuvinte. „Pe ce a trebuit. Pe UDMR”.
 
Singurul care pare să ştie ce se întâmplă e un localnic mai vârstnic, Kovacs Lajos, care spune că a votat pentru "desemnarea reprezentanţilor în Parlamentul European”. „Nu ştiu câţi dintre noi vor intra", spune Kovacs Lajos, referindu-se la lista UDMR. "Apoi am votat cu Da la cele două întrebări de la referendum. Au fost destul de încâlcite întrebările, dar de obicei sunt aşa puse să te păcălească. Le-am înţeles, şi am votat Da. Aşa am vrut, aşa am simţit că trebuie, să se pună apă curată în pahar", spune el. 
 
Printre votanţi s-au numărat şi nemulţumiţi. Un tânăr, Szabó Csongor, e supărat pentru campania agresivă pe care partidele politice au făcut-o în şcoli şi pentru că s-au folosit de preoţi ca agenţi electorali. „Am votat pentru UDMR, pentru Parlamentul European, dar am votat şi la referendum. Ştiu pentru ce am votat, m-am documentat inclusiv despre întrebările despre referendum, să ştiu despre ce e vorba”, zice Szabo, fără să nominalizeze, însă, partidele care l-au deranjat. 

Români grăbiţi

Rătăcit parcă, un "minoritar" român refuză să-şi spună numele măcar. "Dacă nu e musai, nu vreau", spune omul, plecând aproape în fugă, la fel ca şi fostul fotbalist Adrian Anca, mutat de câţiva ani în Diosig, unde a devenit în ultimii ani un cunoscut şi prosper viticultor. A venit să voteze şi dispare. „Mă duc la ierbicidat, mă scuzaţi”, spune ex-fotbalistul, dispărând în câteva secunde.
 
Primarul comunei, Mados Atilla admite că oamenii s-au prezentat la vot ca urmare a unei campanii "de foc", în care au fost asaltaţi în valuri, cu mesaje care mai de care mai grave. "Am avut două săptămâni de foc, zi de zi, de dimineaţa până seara, până vineri", spune edilul, care recunoaşte şi faptul că i-au implicat şi pe reprezentanţii Bisericii reformate dar nu consideră că ar fi o problemă. "Noi reprezentăm interesele minorităţii. Iar interesul oamenilor e să avem reprezentare", zice primarul, refuzând, însă, să dea vreun pronostic. "Depinde mult şi de prezenţa românilor la vot. Dacă nu va fi o prezenţă masivă, intrăm. Noi ne-am făcut datoria". 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: