Inventatorul sistemelor de predicţie a valurilor, care sunt folosite de NATO şi de ONU: „Vor apărea uragane deasupra Mării Negre şi vor fi ciclonice“

Inventatorul sistemelor de predicţie
a valurilor, care sunt folosite de NATO şi de ONU: „Vor apărea uragane deasupra Mării Negre şi vor fi ciclonice“

Profesorul Eugen Rusu Foto: Valentin Trufaşu

Academicianul Eugen Rusu (62 de ani), profesor în cadrul Universităţii „Dunărea de Jos“ din Galaţi, a fost desemnat recent, de către ONU, evaluator în domeniul predicţiei valurilor. Această numire vine ca o confirmare a întregii sale activităţi, profesorul Rusu fiind dezvoltatorul unor sisteme de predicţie a valurilor folosite inclusiv în cadrul misiunilor navale NATO.

Profesorul Eugen Rusu a fost pasionat dintotdeauna de nave. Imediat după terminarea studiilor la Facultatea de Arhitectură Navală, pe care a absolvit-o ca şef de promoţie, a fost selectat să intre în învăţământul superior. Teza de doctorat şi-a susţinut-o pe o temă care le dă unora dureri de cap doar când îi citesc titlul: „Aplicaţii ale mecanicii analitice în teoria valurilor“.

Acesta a fost, aşadar, unul dintre domeniile pe care profesorul s-a concentrat atât în cariera sa universitară, cât şi în cea practică, de studiu efectiv al valurilor. După doi ani de practică la Şantierul Naval din Galaţi, şi-a început munca la Universitatea „Dunărea de Jos“ ca asistent suplinitor, parcurgând apoi toate gradele până la cea de profesor universitar. În 1999, profesorul Eugen Rusu a plecat la Institutul Hidrografic al Marinei Portugheze cu o bursă NATO. Şi-a prelungit munca de cercetare la Lisabona încă trei ani, cu o altă bursă primită de la institutul portughez, după ce a impresionat prin activitatea sa.

În prezent, Eugen Rusu este profesor colaborator la Centrul pentru Tehnologie şi Inginerie Marină
(CENTEC) din cadrul Universităţii din Lisabona. „Am lucrat pe modelarea valurilor. Sunt nişte modele numerice pentru valuri, iar acestea se pot folosi în diverse moduri. Eu am început să le folosesc ca să asigurăm suportul logistic pentru operaţiunile navale. Am făcut o interfaţă asociată cu un model numeric pentru valuri, care este foarte complicat şi are sute de parametri. Acest model numeric trebuie calibrat în funcţie de zona pe care îl aplici – în acest caz vorbim de zona portugheză –, pentru că vorbim de nişte procese fizice care, evident, diferă de la o zonă geografică la alta“, explică profesorul domeniul în care excelează.

Aceste modele numerice circulă liber pe internet şi oricine are acces la ele. Lucrurile se complică atunci când trebuie să le aplici la o zonă geografică anume, iar pentru asta trebuie creată o interfaţă care este, de fapt, cheia pentru a vedea direcţia, înălţimea şi durata valurilor – asta face profesorul Eugen Rusu.

Depoluarea după scufundarea petrolierului „Prestige“

În 2002, profesorul a fost membru în echipa internaţională care a asigurat suportul logistic în cazul catastrofei provocate de accidentul petrolierului „Prestige“. Nava venea din nordul Spaniei spre zona de coastă portugheză, iar Marina a întors-o din drum pentru că exista pericolul unei poluări catastrofale.

Din cauza valurilor foarte mari şi a faptului că petrolierul era avariat, acesta s-a rupt, iar toată coasta de nord a Spaniei a fost poluată cu petrol. La acea vreme, acesta a fost unul dintre cele mai mari accidente ecologice din lume. „Am făcut atunci predicţii operaţionale ale valurilor din trei în trei zile. Ca să poţi prezice direcţia, înălţimea şi durata valurilor trebuie să cunoşti viteza vântului. Am realizat mai multe predicţii, iar Marina portugheză s-a deplasat cu nave în zona unde s-a scufundat petrolierul, limitând efectele poluării prin deversarea în apă a unor substanţe speciale“, îşi aminteşte Eugen Rusu.

Colaborări cu NATO

În perioada 2002-2003 a făcut parte din echipele internaţionale care au asigurat suportul logistic operativ la exerciţiile navale NATO Unified Odyssey 2002 şi Swordfish 2003: „La acel moment, americanii spuneau că nu se poate introduce difracţia în modelele spectrale. Mai exact, dacă avem o fantă într-un perete şi vine lumina pe ea, acea fantă devine sursă de lumină. În cazul valurilor, dacă acestea ating o zonă de coastă, acea zonă devine o sursă generatoare de valuri. După exerciţiile NATO, am făcut o prezentare în Canada a unui model de difracţie a valurilor creat de mine, care a fost adoptat apoi şi de către americani“.

În 2005, profesorul Eugen Rusu a fost numit consultant ştiinţific la Centrul de Cercetări Subacvatice NATO, fiind primul român invitat să lucreze în această instituţie. Timp de şapte luni a lucrat la un software de predicţie a valurilor, pe baza căruia să se facă în siguranţă debarcarea trupelor NATO în zonele de coastă.

A fost, de asemenea, şi coordonatorul proiectului Nearport, în perioada 2009-2011, prin care a implentat un sistem de predicţie în timp real a valurilor pentru porturile portugheze. Practic, autorităţile portugheze şi-au redefinit planurile de apărare împotriva dezastrelor, cheltuind milioane de euro pentru realizarea unor diguri în zona costieră pe baza sistemului creat de profesorul Eugen Rusu.

În 2012, a devenit expert evaluator internaţional la Consiliul Europei pentru domeniul energiei refolosibile în mediul marin. Conform calculelor sale, până în 2050, energia valurilor de pe mările şi oceanele lumii va depăşi ca putere atât energia vântului, cât şi pe cea solară, urmând să devină principala sursă de energie pentru umanitate.

Predicţia profesorului Rusu: uragane pe Marea Neagră

Activitatea de peste 20 de ani în domeniul ingineriei marine a atras atenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra profesorului Eugen Rusu, care l-a desemnat recent evaluator pe domeniul predicţiei valurilor. A lucrat şi în România la mai multe proiecte ce au implicat modelări numerice pe Marea Neagră, sistemul său de predicţie a valurilor fiind focalizat pe gurile Dunării, unde valurile sunt foarte înalte, iar unele dintre ele sunt anormale, neputând fi prezise prin sistemele actuale.

Profesorul Rusu a creat un sistem de predicţie a valurilor şi pentru Marea Neagră, iar primele date arată că zona se va confrunta în următorii 30-40 de ani cu primele uragane din istoria sa. „Se preconizează vânturi de nivelul unui uragan, atingând viteze de peste 30 de metri pe secundă. Paradoxal, valurile nu vor creşte. De ce? Pentru că valurile cresc când vântul bate constant pe o anumită direcţie. Conform modelelor de vânt pe care le am, uraganele care vor apărea deasupra Mării Negre vor fi ciclonice. Există mai multe scenarii legate de aceste uragane. De pildă, dacă emisiile de gaze se opresc în 2020 – se poate întâmpla asta, dacă se opresc în 2040 – se va întâmpla asta“, atenţionează profesorul Rusu asupra schimbărilor climatice care au afectat planeta în ultimii zeci de ani şi care vor avea un impact major asupra viitorului apropiat. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: