Concert de muzică românească veche, duminică seară, la Galaţi. Accesul publicului este liber

Concert de muzică românească veche, duminică seară, la Galaţi. Accesul publicului este liber

Trupa Kalofonis FOTO Arhiva Adevărul

Evenimentul are loc la Muzeului Istoriei, Culturii şi Spiritualitatii Creştine Ortodoxe la Dunărea de Jos şi este prilejuit de a III-a ediţie a  Festivalului de Muzică Veche Tradiţională „Cantemir”. Ora de începe a concertului este 19,00.

Duminică, 8 iulie, de la ora 19.00, în grădina Muzeului Istoriei, Culturii şi Spiritualitatii Creştine Ortodoxe la Dunărea de Jos din Galaţi, acolo unde are loc a III-a ediţie a  Festivalului de Muzică Veche Tradiţională „Cantemir”. 

Publicul are, ca în fiecare an, acces liber la eveniment, având la dispoziţie şi 700 de scaune. Evident, se poate asista şi în picioare la cele circa două ore de muzică tradiţională veche interpretată de formaţia „Trei Parale” din Bucureşti şi Formaţia „Kalofonis” din Galaţi.

Organizatorii evenimentului au precizat că în cazul în care va ploua sunt pregătiţi să mute evenimentul în înterior, mai exact în sala de expoziţii „Sergiu Dumitrescu”.

Despre trupa „Trei parale”

„Trei parale” grupează tineri orăşeni atraşi de muzicile vechi specifice spaţiului carpatic, alăturând muzicilor tradiţionale româneşti şi pe cele ale altor popoare ce trăiesc aici (evrei,  ţigani, etc.).  Principalul responsabil de concepţia formaţiei este Florin Iordan (fluiere, cobză) etnomuzicolog la Muzeul Ţăranului Român.

Acesta şi-a câştigat o bogată  cunoaştere a muzicilor tradiţionale româneşti prin multiple cercetări de teren pe care le-a făcut în lungul şi-n latul ţării. Îi stă alături Daniel Pop (voce, fluiere, percuţie, drâmbă), muzician cu o bogată experienţă în cântarea muzicilor vechi. Ceilalţi doi membrii ai formaţiei sunt Beatrice Iordan (voce, cobză) şi Dinu Petrescu (percuţie).

În demersul de reconstituirea a acestui univers muzical, membrii grupului Trei parale se sprijină în primul rând pe transcripţiile de epocă pe care Anton Pann – psalt şi teoretician al muzicii bizantine – le-a adunat în câteva volume numite  „Spitalul Amorului”. Se adăugă apoi: expediţii prin sate şi lucrul cu diverşi muzicanţi bătrâni, audierea unor înregistrări vechi de teren realizate de Constantin Brăiloiu, scotocirea  prin diverse culegeri de folclor muzical.

Demersul grupului nu este unul strict, unul ortodox şi exact, nici n-ar avea cum să fie de vreme ce se găsesc la început de drum, de vreme ce sunt încă în căutări, în experimentări.

Despre „Kalofonis”

Formaţia Kalofonis a fost înfiinţată în 2014, şi a devenit destul de repede cunoscută în Galaţi, datorită talentului membrilor săi. În prezent, formaţia este ompusă din nouă membri, trei fete şi şase băieţi, respectiv: Daniela Petrea (vioară), Anişoara Negură (oboi, fluier, caval), Ioana Bâgu  (cobză, vioară), Constantin Lupu (vocal şi percuţie), Mugurel Bezman (lăută, ud şi bouzouki), Adrian Istrate (violoncel), Costel Racoviţă (vocal),  Vasilică Burcuş (vocal) şi Nelu Stase (vocal).

Profesori de muzică la Liceul de Artă “D. Cuclin”, instrumentişti la Teatrul Muzical N. Leonard, elevi de liceu sau absolvenţi de Teologie, astăzi cântăreţi în strană, toţi membrii formaţiei Kalofonis sunt uniţi de pasiunea pentru muzica veche. De pildă, cea mai veche piesă muzicală interpretată duminică seară este “Peşrev” care provine din “Cartea Ştinţei Muzicii”, întocmită de Dimitrie Cantemnir în 1705-1709.

Cum în acest an sărbătorim Centenarul Marii Uniri, formaţia Kalofonis a ales şi piese muzicale tematice, precum: “Dintr-a patriei dulci sânuri”, piesă ce datează din 1821,  compusă de mitropolit Veniamin Costache şi pe versurile logofătului Costache Conachi, “Cântă cucul bată-l vina”, “Când toca la Radu Vodă”, “Balada lui Avram Iancu” (folclor), sau “Mugul Mugurel”, piesă revoluţionară de la 1848 culeasă de Anton Pann şi Gheorghe Dima. Nu vor lipsi nici piesele din colecţia “Spitalul Amorului” de Anton Pann (1852), precum “Nevasta care iubeşte”, “Hora vinului”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: