Cum şi-a schimbat radical declaraţiile unul dintre denunţătorii ÎPS Teodosie. „Mi-a zis că trebuie să luăm fondurile, nu să muncim via”

Cum şi-a schimbat radical declaraţiile unul dintre denunţătorii ÎPS 
Teodosie. „Mi-a zis că trebuie să luăm fondurile, nu să muncim via”

ÎPS Teodosie la ÎCCJ

Procesul în care ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, este judecat pentru fapte de corupţie se apropie de final. La ultimele audieri, în faţa judecătorilor, unul dintre martori şi-a schimbat declaraţiile.

Vineri, 17 ianuarie, la ÎCCJ a avut loc un nou termen din dosarul în care Teodosie este judecat pentru că ar fi accesat ilegal fonduri europene. Este vorba de subvenţiile APIA accesate pentru Ferma Nazarcea.

Procurorii DNA Constanţa arată în rechizitoriu că Arhiepiscopia Tomisului, în perioada 2010 – 2016, a menţionat „în mod nereal că parcelele solicitate la plată sunt cultivate cu viţă de vie pe rod” şi că se angajează să respecte pe toată suprafaţa agricolă utilizată normele GAEC – evitarea instalării vegetaţiei nedorite, în condiţiile în care respectivele parcele erau abandonate şi au fost invadate cu vegetaţie nedorită pe tot intervalul formulării cererii şi obţinerii fondurilor”. Oamenii lui Teodosie, spun anchetatorii, au obţinut pe nedrept sprijin financiar din bugetul Uniunii Europene în sumă totală de 1.392.964, 77 lei.

La termenul de vineri, judecătorii au audiat mai mulţi martori, printre care şi pe Niculae Marghiol, martor adus cu mandat după ce la şedinţa în care a fost citat (luna decembrie 2019) acesta a absentat.

Niculae Marghiol a fost timp de 6 luni directorul Arhiepiscopiei Tomisului în acea fermă, este fost primar al comunei Ciocârlia (judeţul Constanţa) şi a fost judecat pentru delapidare, instanţa sancţionându-l cu amendă penală.

Ce spunea Marghiol în faţa procurorilor

Audiat în data de 5 septembrie 2016 de către procurorii DNA Constanţa, Niculae Marghiol declara că ştie „situaţia terenurilor Arhiepiscopiei deoarece trec de aproximativ 10 ori pe zi pe lângă terenurilor, deoarece am crama acolo, crama Nazarcea, pe care sunt proprietar.”

Apoi, referitor la cele şase luni cât a fost directorul Arhiepiscopiei, martorul arăta că „eu cu banii mei am închiriat utilaje să le fac lucrări la vii şi la livezi, pot aduce documente care să ateste acest lucru. Menţionez că am fost angajat în aprilie 2010 şi am plecat în august 2010, pentru că nu mi-am primit salariul. Via nu s-a mai lucrat din anul 2007, iar eu am lucrat o mică parte din livezi şi din vie, vreo 20-30 de hectare (3 la sută din total), dar în partea de la ieşire din Nazarcea, restul nu s-a lucrat nimic, fiind lăsată în paragină”.

Întrebat de anchetatori dacă a fost sau nu vie pe rod în ferma Nazarcea, Marghiol a declarat că „nu, nu a avut vie pe rod. A avut câţiva ciorchini, dar aceea nu era cultură de vie. Au rămas culturile de izbelişte, au luat subvenţii fără să muncească viile. Toate animalele din toate împrejurimile păşunau în vii, s-a transformat în cel mai mare focar de infecţie”.


                            Niculae Marghiol SURSA FOTO: Ziua de Constanţa

Întrebare: Teodosie Petrescu, arhiepiscopul Tomisului, cunoştea că viile nu sunt lucrate?

Marghiol: Da, ştia că nu sunt lucrate, el este cel care mi-a zis că noi doar trebuie să luam fonduri, nu trebuie să le şi muncim. Ei trebuia să facă lucrări trimestriale, 4-5 arături, 4-5 stropeli, dar aşa ceva nu s-a făcut niciodată acolo, au luat subvenţii fără să facă aceste lucrări. Nu au cumpărat nici un fel de îngrăşăminte. Avea un singur tractor care nu mergea, nu avea cum să are via. Din 2010 nu mai e nimic acolo. Oricum, după ce am lucrat eu câteva luni, un procent foarte mic din vie, nu a mai lucrat nimeni niciodată terenul până în prezent şi nici până să fiu angajat eu.”

Declaraţii schimbate

Audiat de judecătorii ÎCCJ, vineri, 17 ianuarie 2020, Niculae Marghiol şi-a schimbat declaraţiile. „Viţa de vie arăta foarte bine în 2010. Se vedea că era lucrată. Era arată, discuită, nu erau buruieni. Când eu am fost director terenurile erau lucrate. Eu personal am lucrat la viţa de vie. Salariul pentru lucrări îl încasam de la Episcopie. Primeam de la ei motorină şi oameni pentru aceste lucrări. Eu am lucrat cu tractoarele mele de la altă societate”, a spus martorul, citat de Ştiri pe Surse.

Judecătorul: Aţi dat o declaraţie la Curtea de Apel Constanţa unde spuneaţi că viţa de vie nu a fost lucrată nici înainte de 2010 şi nici după 2010. Tocmai aţi declarat că viţa era lucrată. Care este adevărul?

Eu sincer să vă spun, viţa trebuia să dea opt, nouă tone, ea a dat cât a dat. Eu nu vă spun că viţa nu era lucrată. Eu m-am referit la viţa de vie de pe două parcele. Nu de pe tot terenul. Producea struguri dar nu în cantitatea aşteptată. După plecarea mea de acolo nu ştiu dacă s-au mai efectuat lucrări. Menţionez că în 2010 nu ştiam dacă au fost depuse solicitări pentru obţinerea de fonduri de la APIA pentru întreţinerea culturii de viţă de vie. De această problemă se ocupa altcineva.

Marghiol Niculae: Nu pot explica de ce la urmărire penală am declarata că Petrescu Teodosie mi-a spus referitor la viţa de vie că noi doar trebuie să cerem fonduri, nu să o şi lucrăm, întrucât au trecut mulţi ani de atunci. Precizez că nu am discutat cu Petrescu Teodosie despre sumele de bani necesare pentru întreţinerea viţei de vie.


                                    Ferma Nazarcea, aflată în folosinţa Arhiepiscopiei Tomisului

Alte explicaţii

Contactat de reporterii „Adevărul”, Niculae Marghiol spune că nu şi-a schimbat nicio declaraţie, că nimeni din Arhiepiscopie nu l-a contactat în această perioadă pentru a-şi schimba declaraţiile. El arată că o viţă de vie, „dacă era lucrată nu putea da 1-2 tone pe hectar, cum era în Nazarcea. O vie lucrată dă 8-10 tone de struguri pe hectar. Acolo s-a lucrat parţial”, spune Marghiol.

„Lucrările s-au făcut, dar s-au făcut cu banii mei, nu cu banii APIA. Nu au fost făcute pe toată suprafaţa decât o dată, apoi nu s-a mai lucrat. S-au lucrat cu banii pe care i-am avut eu, nu de la ei (Arhiepiscopie n.red.). Eu am plecat, nu mai ştiu ce au făcut ei. Dar dacă se lucra era vie. Acolo nu mai este nicio vie, nimic. Asta am încercat să spun eu judecătorilor, dar am spus cum m-am priceput, că nu aveam avocat”, spune Marghiol.

Martorul spune că a investit din banii lui 300.000 de lei în acea fermă, bani pe care Arhiepiscopia Tomisului nu i-a returnat.

Sentinţa pe care o vor da judecătorii ÎCCJ în acest caz este una definitivă. În prima instanţă, Teodosie şi ceilalţi inculpaţi în dosar au fost achitaţi.

Pe aceeaşi temă:

Dosarul lui ÎPS Teodosie, la final. Un denunţător s-a „lepădat” de DNA în sala de judecată

Avocatul lui ÎPS Teodosie, despre dosarul de corupţie în care este judecat ierarhul: „Nu poate avea decât valoarea unei răfuieli interne între capii Bisericii“

Preot, reprezentant al Arhiepiscopiei Tomisului, trimis în judecată de DNA. Este acuzat de fraudarea fondurilor europene





 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: