Virusolog, despre vaccinul împotriva COVID: „Scopul imediat nu e să-l găsim pe cel mai bun, ci pe cel mai rapid care dă rezultate“

Virusolog, despre vaccinul împotriva COVID: „Scopul imediat nu e să-l găsim pe cel mai bun, ci pe cel mai rapid care dă rezultate“

Mihnea Boştină conduce un important institut în Noua Zeelandă. FOTO Arhivă personală

Renumitul virusolog român Mihnea Boştină, format la Harvard şi devenit director academic la un cunoscut institut din Noua Zeelandă, atrage atenţia că pandemia nu a fost încă învinsă şi îi critică pe politicienii care subminează eforturile specialiştilor de a limita proporţiile dezastrului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Doctor în biofizică şi biologie structurală, titlu obţinut la Universitatea „Johann Wolfgang Goethe” din Frankfurt pe Main, Mihnea Boştină are o experienţă vastă în cercetare, acumulată la Harvard, Institutul „Max Planck” şi la McGill University Montreal, Canada. În prezent, Boştină este director academic la „Otago Micro and Nano Imaging”, în Noua Zeelandă.

Într-un interviu pentru „Adevărul”, reputatul virusolog a vorbit despre cursa pentru obţinerea vaccinului salvator, accentuând că „scopul imediat nu e găsirea celui mai bun, ci a celui mai rapid care dă rezultate”. Chiar şi aşa, oamenii de ştiinţă nu-şi pot permite să sară peste anumite etape din motive de siguranţă, dar şi pentru că un vaccin insuficient testat ar face ca oamenii să evite să se vaccineze. În ce priveşte situaţia existentă în prezent, Mihnea Boştină consideră că autorităţile şi politicienii, în general, poartă responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă, însă nici populaţia nu este străină de aceasta. 

„Adevărul”: Pandemia pare să revină în forţă după câteva luni în care, cel puţin în Europa, numărul cazurilor scăzuse. Care ar fi cauzele creşterii numărului de infectări din ultima perioadă?

Mihnea Boştină: Era de aşteptat ca renunţarea la condiţiile stricte de distanţare socială să aducă o creştere a numărului de cazuri. Despre cât de rapidă şi cât de dramatică este această creştere nu puteam şti. Dar, văzând atitudinea unei mari părţi din populaţie în situaţia actuală, este clar că numărul cazurilor ar fi putut fi mult mai mic. E trist că după o perioadă de carantină atât de dureroasă economic şi social, sunt mulţi cei care nu au acceptat să urmeze recomandările privind purtarea măştilor, respectarea măsurilor de igienă şi distanţare fizică. Din păcate, preţul îl plătim toţi. Un preţ care creşte de la o zi la alta şi care va continua să crească.
 

Unde au greşit politicienii şi unde a greşit populaţia

 
Unde crezi că au greşit autorităţile şi ce ar trebui făcut, în opinia ta, pentru a readuce sub control boala?
 
Cred că marea greşeală a fost aceea de a ignora oamenii de ştiinţă. Probabil a le cere politicienilor să urmeze exact recomandările acestora ar fi fost prea mult, dar cel puţin înţelegerea clară a întregii situaţii ar fi făcut răspunsul mult mai coerent. De altfel, ţările în care criza a rămas la dimensiuni manevrabile sunt cele care au urmat o astfel de reţetă. Să ne gândim că Germania, una dintre ţările exemplare în această privinţă, are un leader cu un doctorat în ştiinţă.  
 
 
Vedem clar din statisticile deceselor din ultimele luni că SARS-CoV-2 nu este deloc asemănător cu o gripă obişnuită. Este mult mai contagios, este mult mai agresiv, are o paletă mult mai largă de manifestări patologice. Dar cel mai important este faptul că este un virus nou introdus, ceea ce înseamnă că nu există un răspuns imunitar adecvat la nivelul populaţiei.
E adevărat, la nivelul populaţiei tinere, din fericire, cazurile grave sunt mai degrabă rare. 
La polul complet opus, pentru persoanele în vârstă riscurile sunt mult mai mari. Studii statistice au arătat că pentru cineva trecut de 80 de ani riscul de deces este de 500 de ori mai mare decât pentru un tânăr. Această departajare pe vârste are avantaje şi dezavantaje. În primul rînd, ne bucurăm că reacţia la copii şi tineri nu este decât rareori tragică. La fel, este mai uşor de protejat populaţia în vârstă, care nu este nevoită să meargă la şcoală sau la muncă. Aceste măsuri de protecţie pentru categoriile mari de risc sunt probabil cauza acestei scăderi a cazurilor grave.
 
Mihnea Boştină
virusolog
 
 
Să înţelegem că situaţia nu este valabilă doar la noi?
 
Din păcate, această ignorare a ştiinţei este o problemă planetară. Lucrul se vede clar în educaţia populaţiei şi în componenţa clasei politice. Omul obişnuit nu are noţiuni elementare pentru a înţelege ce se întâmplă şi priveşte năucit spre vedete din sport şi din muzică pentru a şti ce să facă. La fel, în clasa politică numărul celor cu o diplomă în ştiinţe este practic nul; la scară globală avem vagoane de avocaţi şi economişti şi aproape nimeni cu un vocabular care să permită înţelegerea mesajelor venite de la specialişti. Cu o aşa amplasare în teren, nu e de mirare că nu avem nicio idee de unde vine mingea!
 
Şi totuşi, în România avem un premier şi miniştri care petrec fără mască şi fără să respecte distanţarea socială chiar în sediul Guvernului, dar şi politicieni din opoziţie care procedează cam la fel. Cum se prezintă lucrurile în Noua Zeelandă?
 
Din păcate, peste tragedia acestei epidemii se aşează în fiecare ţară comedia politică. La fel ca în România, în această toamnă vor fi alegeri în Noua Zeelandă şi, în paralel cu lupta cu epidemia, partidele încearcă să câştige puncte. În Noua Zeelandă însă, reacţia guvernului laburist a fost exemplară, iar încercările opoziţiei de dreapta de a găsi puncte slabe e foarte dificilă.
 

Cum a reuşit Noua Zeelandă să ţină situaţia sub control

 
Da, dar Noua Zeelandă şi Australia au fost printre ţările-model care s-au descurcat cel mai bine în situaţia dată, cel puţin într-o primă fază. Care e secretul lor?
 
Văzută din afară, situaţia în Noua Zeelandă pare ideală. De multe zile, nu se înregistrează decât câteva cazuri de COVID-19. Cu toate acestea, întreaga ţară este încă la nivelul 2 de carantină, după ce Auckland, oraşul cel mai mare al ţării, a fost la nivelul 3 timp de câteva săptămâni, deşi erau depistate zilnic doar 10-15 noi cazuri. Acum s-a ajuns la 3-5 cazuri pe zi şi cu toate acestea întreaga ţară este în continuare la nivelul 2. Important este ca guvernele să nu lase garda jos. 
 
Te aştepţi ca odată cu venirea toamnei şi a sezonului rece să se complice şi mai mult problema în emisfera nordică?
 
Cred că venirea toamnei o să complice enorm situaţia în emisfera nordică. Din mai multe motive. În primul rând, pentru că după toate datele pe care le avem, o temperatură scăzută favorizează transmiterea virusului. În al doilea rând, societatea trebuie să revină la un ritm normal. Să ne gândim doar la reînceperea şcolilor şi vedem că gradul de complexitate a situaţiei creşte. În al treilea rând, este perioada în care gripa obişnuită îşi face şi ea apariţia - aşa că vom avea două epidemii în paralel, în plus cu pacienţi care vor avea infecţii multiple.
 
Apropo de începerea şcolii, ce măsuri ar trebui luate pentru a ţine situaţia sub control?
 
Una dintre soluţii este alternarea unor grupe de elevi şi scurtarea timpului petrecut la şcoală. În plus, ideală ar fi testarea regulată şi închiderea şcolii respective imediat ce se identifică un caz de COVID-19. Evident, toate acestea sunt soluţii temporare şi punctuale până la apariţia unui vaccin.
 

Vaccinul, unica soluţie pentru stoparea pandemiei

 
Şi pentru că ai amintit de vaccin, ruşii se laudă că ar fi găsit deja vaccinul salvator...
 
Din păcate, ştim extrem de puţin despre vaccinul rusesc. Rezultatele din primele două faze clinice nu au fost publicate, aşa că nu avem date despre cât de sigur este vaccinul şi ce dozaj este indicat. Singurele informaţii provin din documentaţia care însoţeşte în Rusia aprobarea vaccinului. Dar e adevărat, se pare că este vorba de două serotipuri de adenovirus, serotipuri care sunt utilizate în multe alte cazuri şi care stau la baza altor două vaccinuri - cel realizat de J&J şi cel realizat de CanSino. Aceste două vaccinuri au trecut de primele două faze de testare şi sunt deja în faza a treia.
 
Şi cum am putea obţine un vaccin cu adevărat eficient şi sigur?
 
Toate vaccinurile actuale se bazează pe un număr limitat de tehnologii. Cea mai la îndemână, cea mai testată şi cea mai sigură metodă până acum este folosirea unui virus foarte puţin periculos care este modificat aşa încât să prezinte sistemului imunitar proteine specifice SARS-CoV-2. Odată acestea sunt recunoscute ca străine, sistemul imunitar îşi poate fabrica un arsenal cu care să răspundă în viitor unei infecţii autentice. În plus, avem posibilitate să folosim acelaşi virus, SARS-CoV-2 în acest caz, dar acesta să fie „dezarmat”, aşa încât să nu provoace simptome. În sfârşit, o reţetă nouă pentru un vaccin, este folosirea doar a materialului genetic necesar pentru producerea unei proteine virale. Există zeci de vaccinuri în diferite stagii de dezvoltarea care folosesc aceste reţete, multe dintre acesta în ultima fază de testare clinică. Si există date încurajatoare pentru acestea – aşa că putem fi încrezători că vom avea mai mult de un vaccin.
 
Când am putea să avem acel vaccin mult aşteptat?
 
Întrebările importante sunt: când  va fi accesibil şi cât de eficient va fi acest vaccin. Din ce s-a raportat până acum, începutul anului viitor pare o variantă optimistă, dar posibilă. 
 
Probabil că înainte de sfârşitul anului vom avea deja unul sau mai multe vaccinuri în stadiile finale de teste. Iar în aceste etape se poate trece la vaccinarea unui număr mare de persoane, să zicem zeci sau chiar sute de mii. Să ne gândim că în 1954 testul final pentru vaccinul poliomielitei a fost făcut pe peste şase sute de mii de copii. In momentul cînd nu există dubii majore în ceea ce priveşte siguranţa unui tratament, ci doar eficienţa sa şi cînd riscurile asociate cu infecţia sînt mari, devine acceptabilă folosirea unui eşantion de populaţie de dimensiuni mari. De altfel în Rusia s-a trecut la vaccinarea populaţiei, iar în China a soldaţilor. 
 
Mihnea Boştină
virusolog
 
Iar în ce priveşte eficienţa?
 
În ce priveşte eficienţa, aici lucrurile sunt mai delicate. Conform specialiştilor, o eficienţă de 50% este acceptabilă. În plus, pentru majoritatea vaccinurilor aflate în stadiul final de testare, se pare că va fi nevoie de mai mult de o doză. Faptul că e nevoie de mai mult de o doză multiplă nu e surprinzător: în multe alte cazuri de vaccinuri este nevoie de un booster pentru a asigura o protecţie de lungă durată. În cazul nostru, însă lucrul este foarte îngrijorător din două motive. În primul rând logistic: o cantitate mai mare de ser, mai multe seringi, mai multe vizite la medic etc. În al doilea rând, personal: va fi greu ca fiecare persoană să facă de două ori efortul de a fi vaccinată, probabil într-un interval fix de trei sau patru săptămâni. În plus, suntem într-o cursă cu timpul: vrem să vaccinăm cât mai multe persoane, probabil de vârste foarte variate.
 
Trebuie să înţelegem că odată ce siguranţa unui vaccin este demonstrată eficienţa sa este mai puţin importantă în cazul de faţă. Pentru că scopul nostru imediat nu este să determinăm cel mai bun vaccin, ci cel mai rapid vaccin care dă rezultate. Ori lucrând cu numere mari, aceste rezultate pot fi obţinute mai rapid şi pot avea baze mai solide.
 
Şi care ar fi riscurile unui vaccin aruncat prematur pe piaţă?
 
Există un mare pericol aici: nu este vorba de siguranţa vaccinului, ci de răspunsul populaţiei – mai precis un vaccin neverificat va duce la scăderea încrederii oamenilor. Ceea ce se traduce printr-un procent important din populaţie care va refuza sau va evita vaccinarea. Iar de aici intrăm într-un alt scenariu posibil...
 

De ce au dat-o în bară experţii OMS

 
În mai multe judeţe din România măştile au devenit obligatorii inclusiv în spaţiile libere. Asta deşi recent directorul OMS pe Europa, Hans Kluge, a afirmat că politica organizaţiei rămâne aceeaşi: măştile sunt indicate medicilor şi bolnavilor, plus celor cu un sistem imunitar slăbit. Ce ar trebui să înţelegem de aici şi cine are dreptate?
 
Depinde de ce fel de măşti vorbim. Măştile N95 prevăzute cu filtre speciale sunt într-adevăr foarte importante pentru personalul medical. Însă măştille normale trebuie purtate de toată lumea. Este o măsură de igienă extrem de comună care face parte din educaţia de bază a multor ţări asiatice. O educaţie pe care ar trebui să o preluăm şi noi. Să ne gândim că în aceste ţări vedem o creştere masivă a numărului de cazuri care nu este însoţită de o creştere a cazurilor grave. Ceea ce sugerează că măştile limitează cantitatea de virusuri receptate – şi ştim deja că o încărcătură virală mai mare se asociază cu o patologie mai agresivă.
 
A fost un studiu interesant cu două vase de croazieră: unul în care nu s-a cerut purtarea măştilor şi altul în care măştile au fost impuse. În primul caz, aproximativ 45% din pacienţi au fost asimptomatici. În al doilea caz, însă, purtatul măştii a făcut ca peste 80% din pacienţi să fie asimptomatici. Aşadar măştile funcţionează!  
 
Mihnea Boştină
virusolog
 
Nici colegii domnului Kluge, specialiştii OMS, nu au fost mai prejos: la început, au spus că măştile sunt inutile, apoi au afirmat că sunt bune doar pentru cei deja bolnavi, pentru ca în final să le recomande tuturor. Şi tot ei s-au contrazis dacă asimptomaticii transmit sau nu boala, despre aerosoli sau dacă virusul e la fel de puternic şi vara. Cum să ne explicăm astfel de bâlbe din partea unor experţi?
 
Să nu uităm că cei de la OMS au fost puşi dintr-o dată în faţa unei probleme cu un număr nesfârşit de necunoscute - aşa că este normal că recomandările lor au evoluat pe măsură ce apăreau noi informaţii.
Privit de azi, într-adevăr, OMS ar fi trebuit să recomande convingător purtarea măştilor încă de la început. În apărarea lor, însă, trebuie spus că nu au afirmat că măştile sunt inutile, ci doar au încercat să limiteze utilizarea lor pentru a se asigura necesarul pentru personalul medical. Să ne aducem aminte panica şi avalanşa de cazuri din martie şi aprilie. În plus, atunci nu ştiam despre rolul transmisiei prin aerosoli. Aşa că s-a decis că accentul trebuie pus pe igienă: este mai simplu şi este foarte eficient. Dacă s-ar fi mers pe două recomandări simultane, măşti şi dezinfecţie, s-ar fi diluat importanţa acesteia din urmă - un risc care la momentul acela nu părea acceptabil.
 
 
Mai mulţi experţi, printre care celebrul medic Alberto Zangrillo, fost ministru al Sănătăţii în Italia, actualmente directorul unei clinici importante din Milano, susţin că noul coronavirus a suferit unele mutaţii şi nu mai este la fel de virulent, iar din acest motiv, în ultima vreme cazurile grave ar fi mai rare. Cum ai comenta afirmaţiile lor?
 
 
Datele genetice nu sprijină o astfel de ipoteză. Dar există multe motive pentru care cazurile grave au devenit mai rare. Prima este că am avut timp să învăţăm mai mult. Un pacient care ajunge la spital astăzi are o prognoză mult mai bună decât un pacient de acum şase luni. Se ştie că intubarea nu este soluţia cea mai bună, se ştie că administrarea de steroizi funcţionează şi aşa mai departe. În plus, numărul pacienţilor e mai redus şi permite medicilor să se concentreze pe fiecare caz.
 
Pentru cei asimptomatici sau pentru cei cu simptome minore, este greu să perceapă dimensiunile pericolului. Vedem petreceri sau alte forme de socializare prin care transmiterea virusului este mult favorizată. Dacă revenim la statistici şi la comparaţia cu gripa, răspunsul e clar: comparaţia cu o gripă obişnuită este absurdă. Mai adecvată ar fi comparaţia cu gripa din 1918. De altfel, un studiu recent a demonstrat că cele două epidemii au o mortalitate asemănătoare. Studiul a analizat doar oraşul New York şi a comparat mortalitatea din anul epidemiei cu mortalitatea din anii precedenţi. In anul 1918, comparativ cu anii precedenţi s-au înregistrat de aproape 3 ori mai multe decese la un milion de locuitori. Dacă ne uităm acum la 2020, vom vedea că mortalitatea înregistrată este de 4 ori mai mare.  
 
Mihnea Boştină
virusolog
 

Vă recomandăm să mai citiţi

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările