FOTO DOCUMENT Cum a petrecut dictatorul Nicolae Ceauşescu semicentenarul Unirii la Alba Iulia

FOTO DOCUMENT Cum a petrecut dictatorul Nicolae Ceauşescu semicentenarul Unirii la Alba Iulia

Nicolae Ceauşescu în maşina oficială, la plecarea din Gara Alba Iulia spre oraş. Foto Muzeul Unirii

Împlinirea a 50 de ani de la actul de la 1918 a reprezentat o oportunitate pentru Partidul Comunist Român şi pentru Nicolae Ceauşescu în a sublinia noua preocupare-impunerea naţional-socialismului, în care erau accentuate aspectele naţionale, manipulate de către propaganda comunistă în conformitate cu propriile viziuni. Formatorii de opinie au fost vârfurile intelectualităţii vremii, fapt care a dat demersului o notă de veridicitate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit unui studiu semnat de cercetătorul Drăghiţă Zevedei, organizarea semicentenarului Unirii la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1968, s-a derulat după un scenariu bine pus la punct de autorităţile vremii, atât locale cât şi de la centru, la care au aderat şi vârfurile intelectualităţii. 

 
Însemnările vremii arată că întâmpinarea lui Nicolae Ceauşescu în gara din Alba Iulia  a fost stabilită pentru ora 8,30 în gara din Alba Iulia. „S-a intonat cântecul Pe-al nostru steag, iar prim-secretarul George Homoşteanu a rostit un cuvânt de bun sosit. A urmat nelipsita pâine şi sare oferită conducătorilor de către trei veterani ai Unirii“, arată cercetătorul în studiul „Jurnalul unei aniversări: semicentenarul Unirii Transilvaniei cu România“
 
Cercetătorul nu trece cu vederea nici faptul că tinerii (români, maghiari, germani), îmbrăcaţi în costume naţionale, au format un culoar, prin care a trecut delegaţia ce-l avea în frunte pe fostul dictator. „ Ei au avut în mâini diferite obiecte de artă populară, fapt care a dorit să sugereze,probabil, în concepţia propagandei de partid, legătura organică între toţi locuitorii Transilvaniei şi acceptul voluntar al actului de la 1918. Pe aceeaşi idee, a solidarităţii şi bunei înţelegeri între români şi naţionalităţile din Transilvania, cultivată asiduu de Partidul Comunist Român“, se mai arată în studiul citat. În faţa gării mai multe formaţii de jocuri populare româneşti, săseşti şi maghiare din Alba Iulia, Lopadea Nouă şi Petreşti au pus în scenă câteva dansuri populare specifice. În acest timp oficialităţile s-au urcat în maşini. De aici au plecat spre Cetate, prin cele trei porţi, având ca puncte de oprire Sala Unirii, clădirea Babilon, platoul din faţa Sălii Unirii
  
Personificare: daci, romani, Mihai Viteazul, Horea, Cloşca şi Crişan
 
Studiul citat ne permite să reconstituim ce a făcut Nicolae Ceauşescu şi delegaţia ce-l însoţea de la centru la semicentenarul Unirii, din 1 Decembrie 1968.  La intrarea în Cetatea Vauban, în apropierea Porţii I a fost aşezat un grup de oşteni în fruntea căruia se afla un călăreţ pe un cal alb, fapt ce-l sugera, în mod direct, pe Mihai Viteazul şi faptele sale strâns legate de Alba Iulia şi de conceptul de unificare la români. La Poarta a II-a au fost postaţi, de-a lungul trotuarului, 50 de oameni costumaţi în soldaţi romani, iar între Poarta I şi Poarta a II-a au fost aşezaţi, pe partea stângă, aproximativ 200 de tulnicari şi tulnicărese, iar pe partea dreaptă 50 de oameni îmbrăcaţi în daci, iar deasupra zidurilor 75 de moţi. De asemenea, la Obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan au fost aşezaţi 300 de moţi,  în fruntea lor aflându-se chiar Horea, Cloşca şi Crişan, personificaţi, înarmaţi ca în timpul Răscoalei din 1784-1785. 
 
Foto
Nicolae Ceauşescu la Alba Iulia în 1 decembrie 1968. Foto Muzeul Unirii
 
 
Fostul dictator a primit  cheia oraşului pe care s-au gravat anii 1918-1968, de la Nicolae Roşu, preşedintele Consiliului popular Alba Iulia.
 
În faţa Porţii a III-a conducerea de partid şi de stat a fost întâmpinată de peste 300 de veterani, participanţi la Marea Adunare Naţională de la 1918. „Aucerea veteranilor Unirii la Alba Iulia a fost o mare realizare a regimului de atunci. Surse ulterioare au demonstrat că nu toţi fuseseră la Alba Iulia la 1918. şi dintre cei prezenţi s-a făcut o selecţie. Au fost evidenţiaţi cei care aveau, în viziunea partidului, o origine sănătoasă. O parte din liderii delegaţiilor care participaseră la Adunarea Naţională de la Alba Iulia erau oameni mai cu stare. Desigur, că aceştia au fost puţi în umbră, oarecum. Era o schimbare importantă de mentalitate în acei ani, era la doar trei ani după venirea lui Nicolae Ceauşescu la putere. Se căuta un fundament pentru noua ideologie ce se crea în jurul său“ , susţine Tudor Roşu, istoric  la Muzeul Naţional al Unirii. 
 
Prima oprire: Sala Unirii. Delegaţia înaintează spre Sala Unirii printr-un grup de circa 700 pioneri care fluturau  mici drapele albastre, galbene şi roşii. Aici fostul dictator a tăiat panglica inaugurală, după care vizionează, în câteva minute, expoziţia „Unirii”. 
 
A doua oprire: statuia lui Mihai Viteazul. În jurul monumentului au fost aduşi 45 de ţărani care purtau costume specifice provinciilor româneşti unificate de voievod. 
 
A treia oprire: Ceuşescu a poposit şi în clădirea care a intrat în posesia Muzeului Unirii cu doi ani înaintea semicentenarului, chiar la sugestia lui Nicolae Ceauşescu. La ieşirea din expoziţie, Nicolae Ceauşescu a fost întâmpinat de Corul Căminului Cultural din Bistra.
 
A patra oprire: Platoul din faţa Sălii Unirii (fostul Parc Custozza, actuala Piaţă a Cetăţii), unde câteva mii de oameni  între care şi numeroşi veterani ai Unirii, aduşi la Alba Iulia de către autorităţi, au primit, cu entuziasm  delegaţia care s-a instalat la tribuna oficială.
 
A urmat un spectacol susţinut de formaţiile artistice din judeţul Alba. În sfârşit, la încheiere, oficialităţile vremii în frunte cu Ceuşescu,  de data aceasta în maşini, au coborât spre centrul oraşului, unse se afla  sediul  Comitetului Judeţean, nu înainte de avizita o cramă din Cetate.
Bere, vin, Cola şi mititei în magazinele cu program prelungit
 
Contextul organizării semicentenarului Unirii a fost unul favorabil, susţine cercetătorul Drăghiţă Zevedei. Asta, dacă luăm în calcul destinderea evidentă în plan social şi economic (alimentar), pe de alta, poziţia fermă pe care a avut-o Nicolae Ceauşescu faţă de invazia Cehoslovaciei, gest care i-a adus o mare popularitate în rândul populaţiei. Dacă e să vorbim de cifre în plan alimentar, magazinele alimentare din Alba Iulia (106 puncte fixe şi 40 puncte volante) şi-au extins programul între orele 6 şi 24. La dispoziţia consumatorilor au fost puse 250. 000 sticle de bere,150.000 sticle de pepsi-cola, 15 tone de grisine, 30. 000 litri de vin, 30 tone preparate din carne, 100.000 bucăţi mititei, 50.000 bucăţi fripturi de porc, 6 tone crenvurşti, 48. 000 bucăţi cârnaţi de porc, peste 20. 000 bucăţi prăjituri. 
 
Prima vizită în nou înfiinţatul judeţ Alba
 
Pregătirile pentru evenimentele de la Alba Iulia au fost demarate din timp şi au avut ca scop prepararea populaţiei prin popularizarea actului de 1 decembrie 1918 prezentat în congruenţă cu scopurile oficiale ale partidului. Formatorii de opinie au fost vârfurile intelectualităţii, fapt care a dat demersului o notă de veridicitate, care au prezentat momentul de la 1 decembrie 1918, printr-o adevărată campanie de presă. Era prima vizită în Alba a lui Nicolae Ceauşescu, după transformarea din ţinut în judeţ. 
 
Pe de altă parte, putem vorbi şi de modestie în organizarea evenimentelor la care a participat dictatorul, dacă le comparăm cu cele organizate în anii următori, lucru care arată că ceea ce va deveni cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu s-a declanşat, încet dar sigur. (Material realizat de Nicu Neag)

Nicolae Ceauşescu a sărbătorit 50 de ani de la Marea Unire din 1918 la Alba Iulia. Foto Muzeul Unirii

Imagini din aceeasi galerie
  • Nicolae Ceauşescu a sărbătorit 50 de ani de la Marea Unire din 1918 la Alba Iulia. Foto Muzeul Unirii
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările