„Miliardul de aur“ despre care vorbeşte Putin şi viziunea apocaliptică care stă la baza lui. Liderul de la Kremlin foloseşte acest argument împotriva Vestului

FOTO SHUTTERSTOCK

Viziunea preşedintelui rus Vladimir Putin despre starea actuală a geopoliticii ar putea fi cuprinsă în expresia „miliardul de aur”, scrie Washington Post. Putin îşi face speranţe că poate împleti fără a se contrazice pe sine stilul imperialist de politică cu viziunea apocaliptică a miliardului de aur.

Într-un discurs recent la Moscova, Putin observa că „modelul dominaţiei totale a aşa-numitului miliard de aur este nedrept. De ce ar trebui ca acest miliard de aur din întreaga populaţie a globului să predomine asupra tuturor şi să-şi impună propriile reguli de conduită?”.

Această idee „împarte lumea în oameni de mâna întâi şi oameni de mâna a doua şi astfel este fundamental rasistă şi neocolonială”, a continuat Putin, adăugând că „ideologia globalistă şi pseudo-liberală de la bază începe să se transforme tot mai mult în totalitarism şi înfrânează întreprinderea creativă şi creaţia istorică liberă”.

În Rusia, expresia a fost folosită decenii de-a rândul ca o descriere apocaliptică sumară a unei bătălii viitoare pentru resurse între o elită globală şi ruşi. Odată cu invazia din februarie, guvernul rus a apelat la această teorie drept argument al faptului că izolarea Rusiei ,după ce a invadat Ucraina, nu este rezultatul propriilor acţiuni, ci are drept cauză o conspiraţie globală împotriva ei.

Teoria pare să-şi găsească adepţi sinceri cel puţin în cazul unora dintre membrii administraţiei de la Kremlin şi se prea poate ca nu doar ruşii să găsească convingătoare idei, notează Washington Post.

Putin îşi enunţă explicit pretenţiile imperiale

Expresia are o istorie încărcată de accente conspiraţioniste, apărând prima dată în cartea cu iz apocaliptic „The Plot of World Government: Russia and the Golden Billion”, publicată în 1990  de ziaristul Anatoli Tsikunov care a scris-o sub pseudonimul de A. Kuzmici.

Cartea prevede o conspiraţie despre sfârşitul lumii potrivit căreia, pe fondul dezastrelor ecologice în desfăşurare şi prevăzând o competiţie îndârjită pentru resurse, elita occidentală conştientizează că planeta mai poate susţine doar un miliard de locuitori. Acest nucleu de omeni bogaţi vor căuta să-şi asigure supravieţuirea punând stăpânire asupra bogatelor resurselor naturale ale Rusiei, iar în acest scop nu se vor da înapoi de la nimic.

Este o versiune mai modernă a unei teze mai vechi – ideea suprapopulării a fost propusă de clericul britanic Thomas Robert Malthus spre finele secolului XVIII. În cartea sa, „Plots against Russia: Conspiracy and Fantasy After Socialism” (2019), cercetătorul de la New York University Eliot Borenstein scrie că teoria „miliardului de aur” „reuneşte multe dintre cele mai importante motive ale Rusiei post-sovietice oropsite – necesitatea de a proteja resursele naturale ale ţării de un Occident rapace, demoralizarea tineretului rus de către Occident, distrugerea economiei ruse şi a  sistemului de sănătate publică - într-o singură naraţiune convingătoare, o poveste ce îmbină referinţele istorice (Marele război Patriotic) cu teoriile ştiinţifice şi pseudoştiinţifice”.

În anii `90, această idee a fost popularizată şi şlefuită de accentele sale mistice de către intelectualul şi antiliberalul rus Serghei Kara-Murza, care a reformulat-o astfel: populaţia din ţările democratice cu PIB mare, precum ţările din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) sau ţările puternic industrializate  G-7 consumă disproporţionat resursele globale.

Cum pune Rusia bazele anexării Ucrainei

Teoria este omniprezentă în cadrul administraţiei ruse. Înalţi oficiali precum fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev şi ministrul rus de externe Serghei Lavrov au menţionat-o frecvent de la invazia  Ucrainei din 24 februarie.

„Poţi să te proclami cât vrei o ţară a miliardului de aur doar că populaţia globului este cu mult mai mare, iar metalele sunt mult mai scumpe decât aurul”, observa pe 19 martie Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului rus de Securitate.

Experţii sunt însă mult mai îngrijoraţi în privinţa lui Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus de Securitate care, deşi nu la fel de cunoscut, este extrem de influent şi chiar considerat de unii un potenţial succesor al lui Putin. Într-un interviu din mai acordat publicaţiei Argumenty i Fakty, Patruşev  spunea că, oricât ar insista Occidentul asupra „drepturilor omului, libertăţii şi democraţiei” în secret scopul lui este să îndeplinească doctrina miliardului de aur. Patruşev a sugerat că pandemia de coronavirus ar putea sluji acestei cauze şi a avertizat că criza economică globală a fost concepută pentru „o mână de magnaţi din City of London şi Wall Street”.

„Mă tem că acest om inteligent şi determinat crede cu adevărat în ...analiza sa a evenimentelor actuale globale”, a reacţionat pe Twitter Mark Galeotti, cercetător asociat la Royal United Services Institute.

Putin invocă teoria în scop tactic pentru a pune în legătură exploatarea occidentală a Asiei şi Africii cu reacţiile vestice la conflictul privind Ucraina.

„Desigur, acest miliard de aur a ajuns aşa dintr-un motiv. A realizat foarte multe. Doar că nu şi-a asumat acea poziţie mulţumită unor idei pe care le-a implementat, ci într-o mare măsură a făcut-o jefuind alte popoare – ţări din Asia şi din Africa. Chiar aşa s-au întâmplat lucrurile. Cercetaţi maniera în care a fost  jefuită India”, a spus Putin în acelaşi discurs. 

Aceste naraţiuni despre mânie  în faţa nedreptăţii produse de colonialism şi dominaţie găsesc o audienţă receptivă în Asia de Sud, Africa şi America Latină – adică cele trei regiuni care până acum nu s-au raliat eforturilor occidentale de izolare a Moscovei.

Raţionamentul lui Putin s-ar putea destrăma totuşi din cauza contradicţiilor interne pentru că aceeaşi poveste de colonialism şi dominaţie se scrie acum în Ucraina, având la bază pretenţia că ar fi de drept un teritoriu al Rusiei. Putin acţionează prompt pentru a anexa şi absorbi părţi ale Ucrainei cucerite în războiul actual „prezentând-se pe sine drept o nouă versiune a ţarului din secolul XVIII, Petru cel Mare, şi recuperând teritorii pierdute”, scrie jurnalistul WP Robyn Dixon.

„Războiul i-a permis lui Putin să revină în prim-planul politicii ca persoana aflată la conducere şi care este de neînlocuit”, a  scris istoricul Iakov Feigin.