O listă cu detalii din viaţa privată a peste 300 de uiguri arată de ce China i-a închis în tabere de reeducare

O listă cu detalii din viaţa privată a peste 300 de uiguri arată de ce China i-a închis în tabere de reeducare

Tabără cu deţinuţi uiguri FOTO AFP

O listă cu detalii ale vieţii private a peste 3000 de etnici minoritari musulmani din provincia Xinjiang oferă poate una dintre cele mai puternice imagini asupra modului în care China a decis soarta a sute de oameni prin internarea lor în aşa- zisele şcoli de reeducare.

Înregistrări meticuloase de 137 de pagini de coloane şi rânduri cuprind informaţii despre frecvenţa rugăciunilor, haine, contacte şi comportamente ale membrilor familiei subiecţilor supravegheaţi în mod special.
 
Documentul a fost scurs de aceeaşi sursă care a mai oferit informaţii sensibile şi anul trecut asumându-şi un mare risc prin punerea în pericol a persoanelor apropiate şi prietenilor.
 
Adrian Zenz, unul dintre cei mai renumiţi experţi în politicile Chinei în provincia Xinjiang, e de părere că materialul e autentic şi prezintă cele „mai puternice dovezi de până acum că Beijingul persecută activ uigurii şi pedepseşte practicile obişnuite asociate unor convingeri religioase tradiţionale.
 
Una dintre taberele menţionate în document, „Centrul de Instruire numărul 4” a fost identificată de Zens ca fiind printre cele vizitate de BBC într-un tur organizat anul trecut de autorităţile chineze.
 
Documentul conţine detalii despre vieţile intime a 311 de oameni cuprinzând mediul din care provin, obiceiurile religioase şi relaţiile cu sute de rude, vecini şi prieteni.
 
Pe ultima coloană este dat verdictul: cei deja internaţi mai rămân sau sunt eliberaţi; cei internaţi anterior şi eliberaţi sunt reinternaţi sau nu.
 
Potrivit expertului documentul permite o pătrundere în modul în care se iau deciziile dezvăluind „micromecanica ideologică şi administrativă” din spatele sistemului opresiv al Chinei.
 

De ce au fost trimişi uigurii în centre de reeducare

    
Unul dintre numeroasele cazuri de pedeapsă arbitrară aplicată retroactiv este al unei femei de 38 de ani trimisă într-una dintre taberele de reeducare dintr-un singur motiv: a purtat văl în urmă cu câţiva ani.
   
Alţii au fost internaţi doar pentru că au aplicat pentru paşaport.
 
Un bărbat de 34 de ani a ajuns într-un centru chiar din acest motiv, deşi în dreptul lui apare descrierea ca neconstituind „o ameninţare din punct de vedere practic”.
 
Un alt bărbat de 28 de ani a fost trimis la reeducare pentru faptul de a fi „urmat un link ajungând involuntar pe un site străin”. Nici el nu ar mai avea şi alte comportamente care să pună probleme.
 
Cei 311 de indivizi supravegheaţi în detaliu provin din districtul Karakax, în apropiere de oraşul Hotan din sudul provinciei Xinjiang, o zonă în care 90% din locuitori sunt uiguri.
 
În majoritate musulmani, uigurii sunt  asemănători în privinţa fizionomiei, limbii şi culturii populaţiilor din Asia Centrală, în timp ce în China sunt majoritari chinezii han. În ultimele decenii, milioane de chinezi han s-au stabilit în provincia  Xinjiang ceea ce a dus la creşterea tensiunilor etnice din această cauză având loc  intervenţii din ce în ce mai drastice din partea Beijingului.
 
Documentul arată modul în care China a folosit conceptul de „vină prin asociere” pentru a încrimina şi reţine mai mulţi membri ai familiei extinse.
 
Pentru fiecare subiect prncipal, cea de -a 11 coloană a foiii înregistrează relaţiile de de familie şi cercurile sociale. În dreptul fiecărei rude sau prieten sunt notate date biografice, de câte ori se roagă, dacă au fost vreodată internaţi, dacă au fost în străinătate.
 
De fapt din titlul documentului reiese că principalii subiecţi urmăriţi au cu toţii o rudă care locuieşte în prezent peste graniţe – o categorie văzută ca indicator cheie de potenţială lipsă de loialitate – ceea ce duce la internarea aproape sigură.
 
Înregistrările în cazul unui  bărbat de 65 de ani arată că are două fete care „au purtat văluri şi burci în 2014 şi 2015”, un fiu cu înclinări politice islamice şi o familie care manifestă „sentimente anti-hanice evidente”. Verdictul în cazul lui este „continuarea instruirii”, iar ca el sunt şi numeroşi alţii internaţi nu din cauza propriilor acţiuni şi convingeri, ci celor ale familiilor lor.
 

Cum au fost colectate informaţiile

 
Informaţiile sunt colectate de echipe care merg în sate şi se împrietenesc cu locuitorii, acestea fiind înregistrate într-un sistem de date numit Integrated Joint Operations Platform (IJOP). Aici se găsesc toate înregistrările obţinute de supravegherea prin camere precum şi din dispozitive-spion pe care fiecare cetăţean este obligat să-l încarce pe telefon.
 
Expertul sugerează că aceste aplicaţii procesează datele şi apoi trimite notificări echipelor de pe teren pentru a cerceta un anumit subiect. 
 
În dreptul multor subiecţi apare termenul umbrelă de „nedemn de încredere” – în baza acestei descrieri ajuns în centre de instruire 88 de oameni.
 
China susţine că provincia Xinjiang are  politici care „respectă şi asigură libertatea convingerilor religioase ale populaţiei”, iar ceea ce numeşte „program de educaţie vocaţională” are drept scopuri combaterea terorismului şi extremismului religios” şi doar cei care se fac vinovaţi de acest fel de infracţiuni sunt „educaţi” în centre.
 

Cel mai frecveni motiv de internare este încălcarea legilor chineze de planificare a familiei

 
Motivele internării în centre de reeducare, de la cel mai frecvent la cel mai puţin frecvent sunt:  Încălcarea politicilor în privinţa numărului de copii – 149 de cazuri; „Nedemn de încredere” – 116;Motive religioase – 101; Legătură cu orice „de peste graniţe -94: Persoană anterior reţinută – 49; Notificări din baza de date IJOP – 38; Crime formale – 24; Legături cu persoane condamnate la închisoare – 16ţ
 
Doar 6 dintre persoanele de pe listă sunt descrise ca pregătind, practicând sau instigând la terorism, două dintre ele fiind acuzate de urmărirea de clipuri ilegale.
 
Însă peste 100 de înregistrări descriu „atmosfera religioasă” de acasă.
 
Lista, împreună cu alte documente sensibile a fost scoasă din provincia Xinjiang în preajma sfârşitului lunii iunie a anului trecut aceasta ajungând la un uigur aflat în exil care a predat-o unui altuia, rezident în Amsterdam, Asiye Abdulaheb. Ca şi alţi uiguri aflaţi peste hotare, ea nu a mai putut lua legătura cu familia sa de la începutul campaniei de reeducare.
 
Ea spune că este îngrijorată în privinţa rudelor şi prietenilor, dar a simţit că trebuie să predea lista pentru a fi făcută publică „pentru că dacă toată lumea păstrează tăcerea pentru a se proteja pe ei şi familiile lor, atunci nu vom putea niciodată să prevenim repetarea acetopr crime”.
 
La sfârşitul anului trecut, China a anunţat că toţi cei aflaţi în trainind vocaţional au „absolvit”, sugerând că unele centre rămân deschise pentru noi studenţi pe baza propriei voinţe de decizie. 
 
Aproape 90% din cei 311 de subiecţi principali apar ca fiind deja eliberaţi sau în curs e eliberare după un an în aceste tabere.
 
Peste douăzeci de subiecţi au recomandarea de a fi eliberaţi pentru a fi angajaţi în „parcul industrial” – un sfat de carieră pe care sunt obligaţi să-l urmeze.
 
Se vehiculează că China are în plan construcţia unui sistem de muncă forţată ca următoarea etapă a încercării de aliniere a uigurilor la viziunea sa asupra vieţii moderne.
 
Partea de relaţii familiale din listă arată sentinţe lungi de închisoare pentru părinţi sau fraţi, în unele cazuri pentru practici religioase absolui obişnuite.
 
Tatăl unuia dintre ei a primit 5 ani de închisoare pentru că a purat „o barbă în două culori şi a organizat un grup de studiu religios”.
 
Un vecin a primit 15 ani pentru „contact online cu oameni de peste hotare”, iar fratele unui bărbat de pe listă a primit 10 ani pentru „stocare de imagini trădătoare pe telefonul său”.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: