Noul canal turcesc, visul lui Erdogan, riscă să devină un coşmar pentru locuitori INFOGRAFIE

Noul canal turcesc, visul lui Erdogan, riscă să devină un coşmar pentru locuitori INFOGRAFIE

Autorităţile de la Istanbul sunt pe punctul de a demara lucrările la cel mai mare proiect de infrastructură realizat vreodată în Turcia - un canal navigabil care să permită vaselor să ocolească Strâmtoarea Bosfor, deja mult prea aglomerată.

Ştiri pe aceeaşi temă

Canalul Istanbul, proiectat să aibă o lungime de 45 de kilometri şi să lege Marea Neagră de Marea Marmara trecând la vest de Bosfor, este unul dintre cele mai ambiţioase proiecte ale preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan. De altfel, el însuşi îl numeşte „proiectul meu nebunesc“.
 
Erdogan spune că, dacă va obţine un al treilea mandat în alegerile generale anticipate programate pe 24 iunie, prioritatea noului guvern va fi construcţia canalului, aşa că aceasta ar putea demara în următoarele luni.
 
Preşedintele turc arată că noul canal ar prelua o parte din presiunea traficului maritim extrem de intens din Bosfor, reducând astfel riscul de accidente. El îşi susţine „mega-proiectele“ precum canalul şi noul aeroport din Istanbul explicând că aceastea vor avea un aport economic important.
 
Opozanţii proiectului spun că execuţia noului canal, pe lângă faptul că ar transforma partea europeană a Istanbulului într-o insulă, ar provoca mutarea forţată a mii de oameni din zonă, ar distruge mai multe păduri, ar periclita rezerva de apă potabilă a metropolei şi ar determina  creşterea concentraţiei de oxigen în apele Mării Negre, ceea ce ar afecta acest ecosistem.
 
Un „dezastru“ ecologic
 
Canalul a fost etichetat drept un „dezastru“ ecologic şi urbanistic de către Uniunea Camerelor Arhitecţilor şi Inginerilor din Turcia (TMMOB), care cere ca proiectul să fie abandonat. Nu mai puţin de 369.000 de oameni care locuiesc în regiune vor fi afectaţi de construirea canalului, potrivit Centrului de Analiză a Datelor din Turcia.
 
Lucrările la canal vor duce la distrugerea siturilor arheologice din jurul lacului Kucukcekmece, dintre care unele sunt vechi de peste 8.500 de ani şi oferă primele atestări ale prezenţei hitiţilor în Tracia, afirmă TMMOB.
 
Ecosistemul lacului, vital pentru unele specii, va fi de asemenea distrus. 
 
Construirea canalului va impune distrugerea a două lacuri de acumulare care furnizează o treime din apa potabilă a Istanbulului. De asemenea, canalul prin care va trece apă de mare va provoca o creştere a salinităţii pânzei freatice, afectând culturile agricole din întreaga regiune, arată TMMOB. 
 
Iar prezenţa unei căi de comunicare suplimentare între Marea Marmara şi Marea Neagră va antrena creşterea concentraţiei de oxigen la nivelul acesteia din urmă, ceea ce va avea un impact serios asupra florei şi faunei marine.
 
Proiectul de construirea a canalului prevede ca pământul excavat din şantier să fie deversat în Marea Marmara, constituind trei grupuri de insuliţe. Acesta este unul dintre punctele cele mai criticate de ecologişti, care sunt de părere că procedeul va provoca o poluare masivă a Mării Marmara.
 
Agenţia Reuters, care a centralizat toate aceste puncte de vedere, a solicitat şi poziţia autorităţilor turce şi a firmelor implicate. Însă şi Ministerul Transporturilor, şi Ministerul Mediului, şi compania Cinar, însărcinată cu elaborarea unui studiu de impact asupra mediului, au refuzat orice comentariu.
 
Canalul Istanbul ar putea ocoli Convenţia de la Montreux
 
Dincolo de impactul asupra populaţiei şi de cel ecologic, se ridică şi o chestiune de legalitate, avertizează experţii, care atrag atenţia că noul canal ar putea ocoli prevederile Convenţiei de la Montreux din 1936, un tratat care garantează libera trecere a tuturor navelor comerciale şi reglementează accesul navelor militare în Marea Neagră.
 
Convenţia de la Montreux limitează accesul navelor de luptă în Marea Neagră, o zonă de o importanţă strategică deosebită. Printre altele, Convenţia de la Montreux impune restricţii navelor militare: accesul vaselor de luptă aparţinând statelor care nu sunt riverane Mării Negre este limitat la nave cu un deplasament sub 15.000 de tone. De asemenea, pot intra în Marea Neagră nu mai mult de 9 nave ale statelor non-riverane, cu un deplasament cumulat sub 30.000 de tone şi pentru cel mult 21 de zile.
 
„Strâmtoarea Bosfor este unică tocmai datorită Convenţiei de la Montreux, care impune restricţii, în special în ceea ce priveşte accesul navelor militare“, explică Nilufer Oral, de la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bilgi din Istanbul. Însă, în timp ce strâmtoarea este o cale maritimă naturală, în care vasele comerciale pot naviga liber, iar cele militare conform Convenţiei, Canalul Istanbul, fiind construit de Turcia, va fi doar sub incidenţa reglementărilor acestui stat. 
 
Chestiunea unui acces liber al navelor de luptă prin Canalul Istanbul îngrijorează serios Rusia, care aspiră să controleze strategic Marea Neagră şi care va încerca să se opună prin orice mijloace. 
 
„Convenţia de la Montreux, o garanţie a securităţii regionale din Marea Neagră, este văzută de Rusia şi ca o garanţie a propriei securităţi“, explică amiralul Cem Gürdeniz, fondatorul Forumului Maritim de la Universitatea Koç şi unul dintre criticii proiectului.
 
Canalul de care nimeni n-are nevoie
 
În faţa atâtor argumente împotriva construirii canalului, agenţia Reuters a ridicat şi chestiunea utilităţii sale, iar declaraţiile celor direct interesaţi au fost de-a dreptul surprinzătoare. 
 
Este evident că traficul prin strâmtoarea Bosfor este foarte intens, ceea ce o face una dintre cele mai aglomerate căi maritime din lume: aproximativ 43.000 de nave au tranzitat Bosforul în 2017, comparativ cu 17.000 prin Canalul Suez şi 12.000 prin Canalul Panama. Şi, chiar dacă numărul navelor este cu aproape 25% mai mic decât acum zece ani, tonajul acestora a crescut semnificativ.
 
Însă, chiar dacă Strâmtoarea Bosfor rămâne, incontestabil, o cale maritimă extrem de aglomerată, companiile de navigaţie nu au nevoie de un nou canal, afirmă Cihangir Inanc, reprezentant al companiei GAC Shipping. 
 
În condiţiile actuale, spune agentul, ar fi „mult mai realist“ din partea guvernului turc să procedeze la amenajarea Strâmtorii Bosfor, pentru fluidizarea şi optimizarea traficului.

citeste totul despre: