Într-o zi, dacă ceea ce scrii e destul de puternic, cuvântul tău va deveni ţintă. Vei fi ţinta lor, indiferent cine sunt ei. Vor avea mitraliere sau bâte. Ai două variante. Degetele de pe tastatură pot să cânte simfonia superficialului sau pot conta. Literele acelea pot mişca lumea.

Fiecare dintre noi, scribi mai mici sau mai mari, jurnalişti sau conţopişti, suntem Charlie Hebdo. Cuvintele şi glumele au fost primite cu gloanţe. Două lumi inegale. Dar să nu faceţi o greşeală uşoară: sutele de gloanţe sunt la fel de puternice ca şi literele voastre. Pentru că altfel nu ar fi fost lovite atât de dur. Doar pentru că au contat, desenele au fost… ucise.

Astăzi, atunci când scrieţi la tastatură, desenaţi o caricatură sau fotografiaţi, gândiţi-vă că literele, liniile şi umbrele voastre sunt la fel de puternice ca fiecare proiectil ce iese dintr-o armă automată. Să fim responsabilii cu gloanţele noastre.

Ne-am bătut joc de meserie uneori, fără să auzim sunetul gloanţelor care ne iese în tastatură. Şi e obligatoriu să râdem în continuare de absurd, să ironizăm iraţionalul şi să lovim în imoralităţi.

Astăzi, suntem toţi o literă din redacţia Charlie Hebdo.