Principalele subiecte s-au axat în jurul rolului pe care ţara noastră ar putea să îl joace în piaţa de gaze naturale din regiune, pe de-o parte ca ţară de tranzit pentru fluxurile de gaze dinspre Marea Caspică şi din porturile greceşti dar şi dinspre Centrul Europei spre Est şi, pe de altă parte, ca ţară furnizoare de securitate energetică pentru vecinii noştri.

În cadrul unui interviu acordat ziarului „Adevărul“, Maroš Šefčovič a explicat pentru publicul din România care sunt avantajele pentru piaţa internă cristalizate în jurul proiectelor de infrastructură energetică şi ce importanţă are pentru consumul intern exploatarea gazelor din Marea Neagră.

În perioada în care va deţine preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene, România va mai avea parte de o sarcină importantă, aceea de a gestiona discuţiile pe marginea celui de-Al Treilea Pachet Energetic, cel care va asigura cadrul tehnic şi legal la care se vor raporta toate conductele care vor intra pe teritoriul UE din ţări non-UE, aşa cum este cazul lui Nord Stream 2!

Principalele declaraţii ale vice-preşedintelui Maroš Šefčovič: 

  • „Există o speranţă foarte mare ca România să devină un actor important pe piaţa gazelor naturale în regiune ceea ce, desigur, ar însemna o veste bună nu numai pentru consumatorii români, ci ar fi o contribuţie importantă şi pentru securitatea energetică a Europei şi pentru diversificarea surselor.“
     
  • „Am trecut prin perioade tensionate în ultimii ani din cauza diferitelor crize. Trebuie, pur şi simplu, să avem o Europă mai unită, mai puternică, iar aceasta ar fi cea mai bună contribuţie nu numai pentru viitorul Europei dar şi pentru această discuţie globală foarte complicată.“
     
  • „Trebuie să avem cea mai bine pregătită forţă de muncă din lume. Avem universităţi bune, tineri talentaţi şi, aş vrea, bineînţeles, să rămână în Europa, nu să lucreze pentru noi inovaţii în Silicon Valley.“
     
  • „Interconexiunile vor permite nu numai ca gazul din Marea Neagră să fie transportat spre Baumgarten dar, dacă România va deveni un hub şi un trader important, va putea aduce gaze din terminalele poloneze sau din cele baltice în reţelele româneşti.“
     
  • „Odată ce eşti în postura de a avea o asemenea bogăţie naturală, întotdeauna ea va avea un impact pozitiv în ţară. Primii care vor avea de beneficiat sunt consumatorii români şi statul român, pentru că veţi deveni un jucător important pe piaţa gazelor şi un actor regional important dacă vom discuta despre securitatea energetică.“
     
  • „Este gazul vostru, voi îl veţi vinde, voi veţi percepe costul de tranzit şi voi veţi seta condiţiile de pe piaţă.“

Adevărul: Domnule vicepreşedinte Maroš Šefčovič, cu ce gânduri plecaţi din România, după discuţiile pe care le-aţi avut cu factorii de decizie din administraţia românească?

Maros Sefcovic: În primul rând, aş vrea să îmi exprim solidaritatea după inundaţiile tragice care au afectat România în ultimele zile. Nu ştiam de dimensiunile tragediei.

Am discutat, de-asemenea, şi cu premierul ca, imediat ce primim mai multe detalii, să începem urgent să sprijinim România din fondul de solidaritate. Din păcate, schimbările climatice aduc aceste evenimente nefericite. Îmi aduc aminte cum a fost şi Slovacia afectată recent de inundaţii. Este nevoie de multe investiţii, curaj şi empatie pentru a-i ajuta pe oamenii din regiune.

Apoi, am discutat toate subiectele legate de tranziţia energetică, de transformarea economiei, proiecte importante precum BRUA şi planurile pentru exploatarea gazului din Marea Neagră. Trebuie să spun că a fost o continuare a discuţiilor pe care le-am avut săptămâna aceasta la Washington, la care a luat parte şi vicepremierul Ana Birchall, discuţii care au fost prezidate de secretarul însărcinat cu Energia, Rick Perry.  

Toată lumea aşteaptă „Summit-ul celor Trei Mări“ care va avea loc în România, în luna septembrie. Sunt sigur că Marea Neagră va fi unul dintre subiectele care vor fi discutate în detaliu.


Adevărul: Legea Offshore, după cum ştiţi, va fi dezbătută în Parlamentul României zilele acestea. Voiam să vă întreb dacă aţi discutat acest subiect şi cu decidenţii români...

Maroš Šefčovič: Nu am intrat în detalii, dar le-am spus că, în SUA, în cadrul discuţiilor pe care le-am avut despre securitatea energetică a Europei, Marea Neagră şi activităţile unor companii precum Exxon au fost descrise amănunţit.

Există o speranţă foarte mare ca România să devină un actor important pe piaţa gazelor naturale în regiune ceea ce, desigur, ar însemna o veste bună nu numai pentru consumatorii români, ci ar fi o contribuţie importantă şi pentru securitatea energetică a Europei şi pentru diversificarea surselor. Desigur, vă pot promite că din partea Comisiei Europene, vom face totul ca să vă ajutăm să construiţi infrastructura.

Nu este vorba doar despre secţiunea BRUA, dar şi despre toate interconectoarele de  care este nevoie în Bulgaria, în Ungaria, pentru a ne asigura că investiţiile pe care România le face în Marea Neagră şi în BRUA, să fie completate de investiţiile necesare din ţările vecine. Puteţi deveni, aşadar, un jucător de gaz regional iar acest lucru va fi important pentru securitatea energetică a regiunii.  

Adevărul: Dacă îmi permiteţi, o să ne întoarcem puţin mai târziu la subiectele legate despre piaţa energiei din România şi din regiune. V-aţi anunţat intenţia de a intra în cursa pentru şefia Comisiei Europene. Care este oferta socialiştilor europeni?

Maroš Šefčovič: Tocmai am aprobat toate regulile cu privire la modul în care tot acest proces intern va fi organizat. Aşadar, la începutul lunii octombrie, un potenţial candidat ar trebui să prezinte susţinerea a nouă partide politice din Europa. Ar trebui să fie o mini-campanie de pre-alegeri şi, apoi, vom avea acest proces intern încheiat până la finele anului. Sper că pentru noi, Socialiştii Europeni, acest proces ne va oferi posibilitatea de a discuta ce vrem să propunem pentru alegătorii şi publicul european. Vreau să-mi ofer candidatura pentru a aduce noi subiecte în discuţie la care ţin foarte mult deoarece am muncit la ele în ultimii ani.

Sunt absolut sigur că, pentru Europa, în aceste zile, este de o importanţă geostrategică independenţa tehnologică. Trăim într-o lume complet nouă. Avem nevoie să fim mult mai hotărâţi în discuţiile privind schimburile comerciale la nivel mondial. Cred că trebuie să aruncăm din nou o privire asupra modului în care organizăm politicile concurenţiale, pentru că firmele europene să fie mult mai bine echipate pentru a concura în această piaţă globalizată, cu giganţi chinezi care primesc ajutor de stat sau cu mega-companiile americane.

Vom avea nevoie să privim la aspectele sociale ale eforturilor noastre. Tocmai am vorbit cu nişte tineri studenţi foarte talentaţi ai Universităţii Politehnice din Bucureşti şi am fost încurajat că au realizat mult mai devreme decât noi că, pentru ei, în viaţă, vor trebui permanent să-ţi îmbunătăţească pregătirea profesională. La fiecare cinci ani vor apărea noi profesii de top de piaţa forţei de muncă şi trebuie să dezvoltăm, în Europa, mecanismele care le vor permite oamenilor să-şi dezvolte noi aptitudini şi cunoştinţe, pentru a fi pregătiţi pentru noi locuri de muncă. Trebuie să avem cea mai bine pregătită forţă de muncă din lume. Avem universităţi bune, tineri talentaţi şi, aş vrea, bineînţeles, să rămână în Europa, nu să lucreze pentru noi inovaţii în Silicon Valley.

 

Adevărul: Sunteţi un susţinător a două concepte: protejarea consumatorului vulnerabil şi a zonelor carbonifere în tranziţie. Credeţi că vor aduce o schimbare mult aşteptată în Uniunea Europeană?


Maroš Šefčovič: Am vorbit cu înalt reprezentanţi din România despre mineri. Din nou, este o zonă unde ar trebui să lucrăm împreună la nivel european, la nivel naţional şi la nivel local despre ce viitor nou putem să le oferim zonelor miniere.

Am început această nouă platformă pentru zonele carbonifere în tranziţie şi putem face multe împreună. Cred că avem nevoie de timp nu numai ca să discutăm acest subiect ci să ne ascultăm, în special Estul şi Vestul Europei. Am trecut prin perioade tensionate în ultimii ani din cauza diferitelor crize. Trebuie, pur şi simplu, să avem o Europă mai unită, mai puternică, iar aceasta ar fi cea mai bună contribuţie nu numai pentru viitorul Europei dar şi pentru această discuţie globală foarte complicată.

Cred că este o realitate că avem consumatori vulnerabili. Pentru prima dată am făcut calculele corecte pentru a afla câţi consumatori vulnerabili avem în Europa. Când am văzut pentru prima dată cifra, vă pot spune că am fost foarte surprins. Este vorba despre 50 de milioane de europeni care au probleme în a-şi achita facturile la energie de la lună la lună.

Adevărul: În România, spre exemplu, sunt 3.5 milioane de gospodării care nu sunt conectate la reţelele de gaze naturale...

Maroš Šefčovič: Din acest motiv avem provocarea de a face lucrurile mai bine. Astăzi avem mijloace, avem soluţii tehnologice, trebuie doar să setăm politicile corecte. Sunt un mare susţinător al măsurilor ţintite care oferă mai mult suport pentru oamenii care au nevoie cel mai mult. Am avut o discuţie aprinsă cu premierii statelor membre despre dereglementarea pieţei energetice şi subvenţionarea preţului pentru toată lumea.

Le-am spus că nu ar trebui să subvenţionăm energia celor care o folosesc să-şi încălzească piscina în acelaşi fel în care vrem să ajutăm o mamă cu doi copii care nu poate să-şi achite factura la energie la finele lunii. Ar trebui să o susţinem pe mamă, să-i susţinem pe oamenii vulnerabili şi să luăm banii de la cei care pot să plătească preţul pieţei.

În acest caz, poţi să obţii rezultate mai bune  şi ar trebui să fie o prioritate pentru europeni în secolul 21. Cea mai mare economie a planetei ar trebui să asigure condiţiile adecvate unde toată lumea este conectată la electricitate iar casele sunt încălzite şi răcite şi nu ar trebui ca aceasta să fie o cheltuială prohibitivă pentru familii. Ar trebui să fie o prioritate de top pentru toţi dintre noi.  



Adevărul: Ce credeţi că va avea de spus grupul de la Vişegrad în viitoarea construcţie a Uniunii Europene? Sunt voci la Bruxelles care consideră că unele democraţii din Europa Centrală au deraiat de la principiile statului de drept.

Maroš Šefčovič: Cred că, desigur, discuţia despre domnia legii este foarte sensibilă şi foarte importantă. Dacă vă uitaţi, de exemplu, la discuţiile pe care le-am avut cu Polonia, cu Ungaria, ele, desigur, au fost foarte intense. Au adus, în prim-plan, problemele care reflectă discuţiile cu privire la modul în care finanţele şi fondurile europene sunt cheltuite.

Pentru mine este important faptul că ţările care au acceptat implicarea procurorului european sunt pregătite ca toate fondurile europene să fie verificate. Acest lucru va fi bine primit şi este dovada că există o transparenţă a modului în care fondurile europene sunt cheltuite. Cred că discuţia, care este foarte sensibilă, va continua.

Adevărul: În România există o discuţie aprinsă legată de BRUA. Aş vrea să vă întreb dacă dumneavoastră încă mai credeţi în proiectul coridorului vertical aşa cum a fost discutat iniţial? Mă refer, aici, la interconectorul Grecia-Bulgaria (IGB) şi la extensia BRUA via Ungaria până în Austria.

Maroš Šefčovič:
Sunt absolut convins că acest proiect, de o importanţă strategică, se va materializa. Săptămâna trecută s-a semnat o altă bornă în construcţia Interconectorului Grecia – Bulgaria, cu o contribuţie financiară semnificativă din partea Uniunii Europene. Sunt foarte bucuros că avem, de-asemenea, Interconectorul Bulgaria – România. Suntem pregătiţi să sprijinim financiar să construim coridorul Bulgaria – Serbia şi, desigur, contribuim cu 300 de milioane de euro pentru construcţia BRUA.

Pentru toate ţările implicate, acest proiect este foarte important. Singur discuţie pe care o avem acum este cum va reuşi gazul să plece din Ungaria spre Austria. Înţeleg că alegerea Ungariei este să folosească interconectorul cu Slovacia deoarece nu este utilizat la întreaga capacitate şi, apoi, să fie folosite gazoductele din Slovacia, pentru ca gazul să ajungă în Slovacia.

Interconexiunile vor permite nu numai ca gazul din Marea Neagră să fie transportat spre Baumgarten, dar dacă România va deveni un hub şi un trader important, va putea aduce gaze din terminalele poloneze sau din cele baltice în reţelele româneşti. Operatorii de transport de gaze vor avea o sarcină foarte importantă deoarece vor trebui să fie mult mai universali din punct de vedere al modului în  care tranzacţionează gazul.

Tradiţional, fluxul de gaze era într-o singură direcţie, acum va fi în toate direcţiile şi aş spune că, pe cât de flexibili vor fi, pe atât îşi vor putea măsura succesul economic.

Toţi liderii ţărilor pe unde va trece BRUA să confirme politic, public, care este calendarul, care este ruta şi cum văd că se va materializa acest proiect

Adevărul: Vedeţi o alternativă la BRUA?

Maroš Šefčovič: Nu, nu văd, şi cred că acest proiect se va materializa. Am sugerat, în această dimineaţă (n.r. luni, 2 iulie) premierului, că va avea o preşedinţie importantă anul viitor. Am luat săptămâna trecută parte la o ceremonie importantă, acolo unde s-a semnat un acord foarte important între cele trei state baltice, Polonia şi Comisia Europeană cu privire la sincronizarea sistemelor electrice cu sistemul european continental. 

A fost o muncă îndelungă depusă de experţi dar, acum, a fost statuată prin semnătura liderilor acestor ţări. Poate că aceasta este reţeta pentru BRUA, să privească toate posibilităţile, pentru a se pregăti bine şi să-i aibă pe toţi liderii ţărilor pe unde va trece BRUA să confirme politic, public, care este calendarul, care este ruta şi cum văd că se va materializa acest proiect. Cred că este foarte înţeles cât de important va fi acest proiect pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale pentru Europa.

Adevărul: Mai mulţi oficiali ai Comisiei Europene au confirmat că există intenţia de a actualiza Directiva Gazului. Credeţi că această dezbatere va stimula un nivel de ambiţie mare în sensul în care legea europeană să fie aplicată la toate gazoductele care intră pe teritoriul UE, ala cum este cazul la Nord Stream 2?

Maroš Šefčovič:
Sunt două dezvoltări importante. Una dintre ele este iminentă şi, aici, avem mari speranţe de la preşedinţia României. Am propus nişte amendamente foarte simple care vor aduce clarificări şi îi vor asigura pentru toţi că cel de-Al Treilea Pachet Energetic va fi aplicabil pentru toate conductele şi va fi valid pe toate teritoriile din jurisdicţia Uniunii Europene, inclusiv în apele teritoriale şi în zonele economice. Pentru mine, a fost clar de la început că trebuie să avem o clarificare certă, legală.

Această propunere are susţinerea unei majorităţi calificate a statelor membre, aşa că depinde foarte mult de preşedinţie pentru a fi pusă pe masă, pentru a avea vot pe marginea acestor amendamente. Pentru că avem nevoie de o majoritate mare inclusiv în Parlamentul European, cred că avem nevoie de Trialoguri, iar problemele vor fi rezolvate.

Cred că va fi important din punctul de vedere al discuţiei actuale atât Nord Stream 2 cât şi alte gazoducte, pentru că vom avea un cadru foarte clar care va spune că toate regulile se vor aplica la toate conductele şi nu vom avea nicio excepţie iar toată lumea va trebui să accepte toate regulile care vor aduce claritate şi siguranţă pentru toată lumea.

Adevărul: Cum vedeţi viitorul Ucrainei după expirarea contractului dintre Naftogaz şi Gazprom, în anul 2019?

Maroš Šefčovič:
Sper că vom avea o veste bună înainte de finalul acestei luni. Am contacte intense cu reprezentanţii ucraineni şi cu cei ruşi şi cu miniştrii iar acum căutăm o dată în a doua parte a lunii iulie pentru a avea o întâlnire trilaterală la nivel ministerial, exact pe această temă, pentru a începe negocierile pe marginea unui nou contract privind tranzitul de gaz rusesc prin Ucraina, către Europa. Actualul contract, aşa cum aţi evidenţiat, expiră la finalul anului 2019.

Pentru Comisia Europeană este important să vorbim despre volumele comerciale reale ale gazului care va traversa aceste conducte de tranzit şi, de-asemenea, vom discuta despre un tarif competitiv pentru tranzit şi, de-asemenea, despre posibilitatea companiilor europene cu o reputaţie înaltă de a opera aceste conducte de tranzit.  

Cred că este o bună reţetă pentru a ne asigura că Ucraina va rămâne o ţară de tranzit şi după anul 2019. Este scopul strategic pentru toate statele membre. La acest capitol avem unanimitate.

 

Adevărul: În România, o parte din public are percepţia că, dacă gazul din Marea Neagră va fi exploatat, atunci el va fi exportat iar piaţa internă nu va avea niciun beneficiu. Cum comentaţi?

Maroš Šefčovič:
Da, aşa este, am simţit acest lucru din discuţiile pe care le-am avut cu principalii responsabili români din domeniul energetic. Răspunsul meu la această chestiune este următorul: odată ce eşti în postura de a avea o asemenea bogăţie naturală, întotdeauna ea va avea un impact pozitiv în ţară. Primii care vor avea de beneficiat sunt consumatorii români şi statul român, pentru că veţi deveni un jucător important pe piaţa gazelor şi un actor regional important dacă vom discuta despre securitatea energetică.

Încurajarea mea este să aveţi condiţii bune pentru ca rezervele de gaze să fie exploatate şi autorităţile europene se vor asigura că infrastructura pentru conducte să fie în aşa fel încât voi, ca ţară şi populaţia să fiţi primii care să aibă de beneficiat. Este gazul vostru, voi îl veţi vinde, voi veţi percepe costul de tranzit şi voi veţi seta condiţiile de pe piaţă. Sunt factori foarte importanţi şi veţi vedea că şi exportatorii de gaze vor beneficia de aceste lucruri. Ca prieten al României, aş vrea să vă văd devenind un hub energetic important şi exportator de gaze nu numai pe piaţa europeană, dar şi pentru vecinii noştri, atât la Nord, cât şi la Sud.