1. Dacă în două luni, lucrurile îşi revin la normal în întreaga lume, atunci economia va supravieţui. Se reporneşte industria şi începe să funcţioneze fluxul economic firesc.

2. Dacă situaţia de incertitudine se prelungeşte dincolo de vară, discutăm de un colaps consistent pentru că sunt multe companii care rămân fără lichidităţi şi intră în faliment.Nu este neapărat acelaşi tip de criză ca în perioada 2008 – 2010. Atunci existau exclusiv probleme sistemice în ceea ce priveşte mecanismele financiare şi deficitele uriaşe ale ţărilor. Acum, discutăm de blocaje generate de încetarea activităţii, nu de reducerea cererii sau de bule speculative. Acum, problema este emoţia. Dovadă că bursele fluctuează în jos şi în sus ca un veritabil roller coaster.

Există patru probleme economice majore pentru România:

1. Criza omoară IMM-urile şi riscăm să ne trezim cu un val important de şomeri, pe care tot statul trebuie să-i plătească.

2. Există o presiune exercitată asupra Bugetului de stat, pentru că nivelul încasărilor va fi mai scăzut decât aşteptările, în timp ce cheltuielile vor fi mai mari şi riscăm să depăşim 5% deficit bugetar.

3. Dependenţa uriaşă la nivel industrial de Italia şi Germania care sunt principalii parteneri economici.

4. Anul 2020 este compromis din perspectiva investiţiilor, putând fi salvat parţial de consum odată trecută criza sanitară.

Costurile trebuie suportate egal între mediul de afaceri şi stat. NU se poate muta tot greul pe umerii statului, la fel cum Guvernul este obligat să ia măsuri de protejare a economiei private. Disponibilizările masive trebuie împiedicate. Trebuie găsite soluţii (precum şomajul tehnic) pentru ca lucrurile să-şi revină relativ repede odată încheiată criza sanitară. Guvernul are datoria să discute urgent cu patronatele şi cu marii angajatori pentru a vedea ce se poate face.

Vor trebui luate şi măsuri economice care să sprijine societăţile care au suferit pierderi din cauza virusului Covid 19. Astfel:

1.Ajutoarele de stat reprezintă o soluţie rapidă şi eficientă;

2.Garanţiile de stat pentru împrumuturi sunt o altă soluţie de sprijin a companiilor;

3.Trebuie făcută o solicitare către Comisia Europeană care să permită cheltuieli cu riscul depăşirii pragului de 3% pentru deficitul bugetar;

4.Banca Naţională va menţine dobânda la credite la un nivel care să stimuleze companiile să apeleze la credite bancare pentru relansarea producţiei;

5.BNR va veghea ca băncile să aibă un nivel suficient de lichiditate pentru a fi apte să acorde credite întreprinderilor, dar şi gospodăriilor;

6.Dacă este nevoie, statul român trebuie să acorde garanţii băncilor care au dificultăţi în a-şi asigura lichidităţile;

7.Se pot utiliza bani europeni pentru ajutor imediat acordat IMM-urilor afectate de criză;

8.Ridicarea popririlor puse de ANAF pe conturile IMM-urilor afectate de criză.