Cea mai faimoasă lucrare despre geţi, poporul antic care stăpânea în urmă cu două milenii ţinuturile actuale ale României, stârneşte controverse.
Cea mai veche colecţie de glume din Antichitate, cunoscută în prezent, datează din Grecia antică, însă la fel de faimoase erau textele satirice şi obscene răspândite în oraşele Imperiului Roman.
Geto-dacii au stăpânit unul dintre ţinuturile cunoscute pentru bogăţiile lor în Antichitate, iar acest fapt s-a răsfrânt asupra modului lor de trai.
Preoţii celţilor, popor care a stăpânit în urmă cu peste două milenii ţinuturi vaste ale Europei, urme ale civilizaţiei lor fiind descoperite şi în Transilvania, se numeau druizi, iar o serie de mărturii dezvăluie lumea misterioasă şi fascinantă a acestora.
Unul dintre cele mai populare manuale medievale era dedicat vânătorii de vrăjitoare, arderea pisicilor era o activitate socială, oamenii se întreceau în glume pornografice, erau obsedaţi de virginitate şi făceau baie o dată pe an. Sunt câteva dintre ciudăţeniile vieţii de zi cu zi a strămoşilor noştri.
Cele mai importante informaţii despre înfăţişarea oamenilor care au trăit în urmă cu două milenii pe actualul teritoriu al ţării provin din frescele Columnei împăratului Traian, însă mai mulţi autori antici şi cercetători moderni au oferit detalii despre aspectul fizic al strămoşilor noştri.
Dacii aveau oraşe subterane, reţele de tuneluri săpate în munţi, instrumente de măsurat timpul cu precizie uimitoare, iar printre ei trăiau uriaşii. Sunt doar câteva dintre ipotezele şi „mărturiile” lansate de diverşi cercetători şi autori ai unor lucrări dedicate strămoşilor noştri, nedocumentate istoric şi imposibil de demonstrat.
Femeile dacilor erau frumoase şi expresive, iar dovezile arheologice din fostele cetăţi antice atestă preocuparea lor pentru igiena şi îngrijirea corpului, susţin istoricii.
Mărturii ale autorilor antici au oferit detalii despre modul în care strămoşii noştri îşi venerau zeii. Cel mai cunoscut ritual atribuit geţilor implica sacrificarea unor tineri, care erau trimişi ca mesageri divinităţii.
O mulţime de poeme antice cu caracter pornografic, dedicate zeului fertilităţii, au stârnit controverse de-a lungul timpului. Priapus, zeitatea imaginată de romani sub forma unui personaj cu falus uriaş, a fost venerată şi pe teritoriul ţării noastre, potrivit unor dovezi arheologice.
Războaiele daco-romane au fost crunte, potrivit istoricilor, iar din vremea lor s-au păstrat mărturii despre cum îşi tratau dacii prizonierii. Scene de pe Columna lui Traian înfăţişează chinurile la care erau supuşi, înainte de a fi ucişi, soldaţii capturaţi de daci, iar o descoperire misterioasă din Sarmizegetusa Regia a oferit detalii despre locul unde au fost ţinuţi prizonierii din vechime.
Cele mai vechi opere literare au făcut cunoscute obiceiurile ciudate din viaţa intimă a strămoşilor noştri. Unele mărturii se referă la numărul mare de soţii pe care anticii îl puteau avea, în timp ce alţi autori antici au relatat despre triburile de femei care trăiau separat de bărbaţi şi aveau relaţii cu ei, o dată pe an, doar pentru a procrea.
Una dintre cele mai cunoscute mărturii istorice despre strămoşii noştri se referă la modul straniu în care îşi luau rămas bun de la defuncţi. Geţii, la fel ca şi tracii, nu îşi plângeau morţii, afirmau istoricii antici, ci ofereau banchete în onoarea lor. Cercetările arheologice au scos la iveală situaţii stranii legate de ritualurile de înmormântare practicate de strămoşii noştri.
Strămoşii noştri aveau voievozi cumpliţi, femeile le erau frumoase, dar multe dintre ele uşuratice, iar „ghiaurii” erau răi din fire. Sunt câteva dintre descrierile pe care cronicarii turci din secolele trecute le ofereau locuitorilor Moldovei, Munteniei şi Transilvaniei. Mărturii istoricilor otomani din anii Evului Mediu prezintă detalii inedite despre viaţa strămoşilor noştri.
Sacrificiile umane erau tradiţii obişnuite în lumea antică din ţinuturile Mării Negre, potrivit unor istorici, însă unele dintre triburi nu se limitau doar la astfel de jertfe, ci practicau şi canibalismul. Sciţii beau sângele duşmanilor ucişi, se împodobeau cu pielea lor, iar alte triburi antice amestecau carnea de om cu carnea de oaie pe care apoi le găteau şi le consumau.
Urmele cultului lui Priapus, zeul mai multor popoare antice înfăţişat în cele mai obscene ipostaze, au fost descoperite în ruinele aşezărilor daco-romane din mai multe zone ale României, semn că zeitatea romană a fertilităţii şi-a găsit adepţi şi în teritoriile provinciei Dacia.
Săgeţile cu vârfuri înmuiate în venin ale geţilor şi sciţilor aduceau moartea instantanee, iar strămoşii noştri erau războinici de temut, chiar şi în faţa armatelor numeroase care au invadat ţinuturile Daciei. O serie de relatări ale autorilor antici arată cum luptau şi se apărau locuitorii antici de pe actualul teritoriu al României.
Dacii aveau cunoştinţe de astronomie, medicină şi botanică, iar preoţii lor ştiau să folosească plantele vindecătoare, dar şi otrăvurile. Unii istorici afirmau că vracii care au trăit pe teritoriul României în Antichitate erau capabili să realizeze intervenţii chirurgicale dificile, unele chiar pe craniu.
Zeci de statui de daci se află în marile muzee ale lumii, din Italia, Spania, Franţa, Marea Britanie sau din Statele Unite. V-aţi întrebat vreodată de ce au sculptat artiştii romani aceste statui şi ce semnificaţie au ele?
Cum s-au „pierdut” peste 100 de tone de aur în „Epoca de aur” şi cât mai voia să cumpere Ceauşescu
Păcatele Înalt Prea Misoginului Teodosie, un
arhiepiscop cu convingeri de Evul Mediu
Cât costă să omori ilegal un urs în România: cazul vânătorului care a confundat ursul cu mistreţul
Pe principiul „oricum vom muri“, 85% dintre vârstnici refuză să se vaccineze
Schisma vaccinului: ÎPS Teodosie a intrat în conflict cu ierarhii BOR
Sporurile la
salarii îi trădează: magistraţii trăiesc pe altă planetă
Cea mai bună rată de vaccinare este în Bucureşti - 31%. De care alte oraşe este urmată Capitala şi câţi români mai sunt pe listele de aşteptare
Trei răniţi după un accident stupid la Roman. O şoferiţă în vârstă de 60 ani a încurcat pedalele la ieşirea din parcare şi a intrat în pietoni VIDEO
ALERTĂ METEO Ploi şi intensificări ale vântului în noaptea de Înviere, în Bucureşti şi în restul ţării
Prognoza meteo: Vine vara de Paşte. Un val de aer african loveşte România, cât de cald se face