Stiri despre sintaxa

Dificultăţi de limbă (IX): „care“ şi „pe care“

O normă a limbii române cere, în cazul pronumelui relativ „care“, cu funcţie de complement direct, ca aceasta să fie precedat de prepoziţia „pe“. Vom spune şi vom scrie „omul pe care l-am văzut“, şi nu „omul care l-am văzut“. Norma părea bine asimilată, dar construcţiile greşite, auzite până la saţietate, ne obligă să revenim.

Dificultăţi de limbă (VIII): „dintre“ şi „între“

Voi prezenta astăzi un alt caz de substituţie: folosirea prepoziţiei „între“ în locul lui „dintre“ şi invers. Regula folosirii corecte a celor două prepoziţii a apărut cu câteva decenii în urmă şi părea uşor de aplicat. Cu toate acestea, dificultatea persistă întrucât, în limbă, reglementările sunt greu de impus…

Dificultăţi de limbă (VII): „din“ şi „dintre“

Multe persoane instruite şi pasionate de exprimarea corectă invocă o „regulă“ privind folosirea „corectă“ a prepoziţiilor „din“ şi „dintre“, atunci când avem în vedere exprimarea unei părţi dintr-o mulţime. Este vorba de sensul partitiv care ar impune, în limba română, folosirea diferenţiată a prepoziţiilor „din“ şi „dintre“.

Dificultăţi de limbă (V): „că“ şi „căci“

Nu mă îndoiesc că aţi auzit multe persoane care folosesc conjuncţia „căci“, în mod greşit, în locul celei fireşti „că“. Eroarea este veche, au fost vremuri când se credea că a fost eliminată, dar democraţia ne-a readus-o sau, mai degrabă, s-a adeverit principiul că în limbă „nimic nu se pierde“.

Dificultăţi de limbă (IV): „ca” şi „ca şi”

Un număr apreciabil de lingvişti au atras atenţia, în repetate rânduri, asupra unei greşeli persistente: folosirea lui „ca şi” în locul lui „ca” în contexte în care nu se fac comparaţii. Am scris şi eu despre acest fenomen, precum şi oroarea românilor faţă de cacofonie, dar socotesc că revenirea este oricând binevenită.

Dificultăţi de limbă (III): „numai“, „doar“ şi „decât“

Oare cum a apărut tendinţa de folosire curentă a lui „decât“, în propoziţii afirmative, cu sensul adverbelor restrictive „doar“ sau „numai“? Se ştie că abaterea a fost observată de mai multă vreme în limba vorbită în sudul ţării. Cum de s-a extins această greşeală la un număr atât de mare de persoane cu şcolaritate completă?

Dificultăţi de limbă (II): „doi ianuarie” sau „două ianuarie”?

Vine în curând şi Anul Nou. Pe 1 ianuarie vom fi cu toţii voioşi, plini de entuziasm, ca după o noapte în care am tot croit „la planuri din cuţite şi pahară”, cum zicea Eminescu despre domnul Dimitrie Cantemir. Oare cum se cade să întrebăm: „Ce faceţi pe doi ianuarie?” sau „Ce faceţi pe două ianuarie?”

Dificultăţi de limbă (I): „doisprezece, douăsprezece” şi alte numerale

Multă lume se arată preocupată, ba chiar indignată, de starea actuală a limbii române. S-au făcut clasamente cu cele mai frecvente abateri, se scriu articole de intervenţie, unele televiziuni au emisiuni dedicate cultivării limbii etc. Ineficacitatea este însă evidentă atâta vreme cât şcoala nu abordează metodic şi insistent această chestiune.

Engleza, da!, romgleza, nu!

Cu două săptămâni în urmă, am publicat un text prin care, precum domnul Michel Serres în Franţa, îmi îndemnam conaţionalii la boicotarea limbii engleze.