Protestul anti-mască din Capitală nu a avut ecoul dorit la Slatina, unde sâmbătă, 20 martie 2021, s-au adunat, cu greu, în 45 minute, cinci persoane.
Ştirile din data 12 ianuarie 2021 transmise de presa ce aparţine curentului principal (mainstream) din România par să respecte un consens general privind cauza morţii actorului Bogdan Stanoevici: virusul SARS-COV-2.
Statele Unite sunt profund îngrijorate de o propunere legislativă a autorităţilor din Rusia care ar afecta independenţa mai multor publicaţii, printre care Vocea Americii şi Radio Europa Liberă, potrivit unei poziţii exprimate luni de Mike Pompeo, secretarul de stat american.
„Prognoza meteo apocaliptică: nu scăpăm de vremea de coşmar”, titrează azi un portal de ştiri. „Dezastru total produs de coronavirus în România. Număr record de infectări şi decese”, titra nu demult un alt site quality.
Donald Trump este aspru criticat de la începutul crizei sanitare. Îi putem face, binenţeles, reproşuri preşedintelui american, dar într-o manieră argumentată şi nu isterică, aşa cum se întâmplă prea des, subliniază economistul Nicolas Lecaussin, directorul IREF (Institut de Recherches Economiques et Fiscales) într-un articol apărut în Le Figaro.
„Rolul presei independente în orice societate care este şi vrea să fie considerată democratică este unul foarte important. Presa independentă este pentru a controla cum lucrează instituţiile de stat, să informeze cetăţenii despre faptul că banul public este folosit cum trebuie”.
Consiliul Audiovizualului profită de situaţia de urgenţă declarată în R. Moldova şi institutie cenzură în mass-media în ceea ce priveşte abordarea subiectelor ce ţin de răspândirea şi combaterea COVID-19. Astfel, jurnaliştii vor putea publica doar informaţia ce va veni de la OMS, Comisia pentru Situaţii Excepţionale, Guvern şi Ministerul Sănătăţii, şi nu vor avea dreptul la opinia lor sau opinia unor medici, experţi etc.
Pagina de Facebook „Poliţiştii au umor” acuză presa de oportunism şi răspândirea unor ştiri false, considerând că mass-media aruncă cu noroi în poliţişti.
Papa Francisc nu a vorbit vineri împotriva „familiei tradiţionale”. Dimpotrivă, Papa a spus că familia este celula de bază a societăţii, care este victima sărăciei, excluziunii şi izolării la care o supun „«cultura urii» din lumea contemporană, individualistă şi materialistă.”
„Multe trec pe dinainte, în auz ne sună multe“, vorba poetului, fiindcă viaţa nu e liniară, lumea e zvăpăiată, însă nu tot ce se întâmplă are „harul“ de a deveni ştire, subiect de presă.
Preşedintele american, Donald Trump, a început anul 2019 cu un mesaj provocator pe Twitter la adresa detractorilor săi, acuzaţi că suferă de „sindromul de tulburare Trump“, relatează AFP. „La mulţi ani tuturor, inclusiv celor plini de ură şi mass-media Fake News“, a scris liderul de la Casa Albă într-un mesaj integral cu majuscule.
Jurnalistul Jamal Khashoggi, dispărut după ce a intrat, pe 2 octombrie, în Consulatul Arabiei Saudite de la Istanbul, scria într-un editorial pentru Washington Post că nevoia cea mai mare a lumii arabe este libertatea de exprimare. Editorialistul a tras un semnal de alarmă cu privire la cetăţenii arabi care fie sunt neinformaţi, fie sunt dezinformaţi. Or, această realitate nu este decât în beneficiului establismentului autoritar din ţările arabe.
În timpul protestului antiguvernamental de vineri-seară din Piaţa Victoriei, o echipă a televiziunii de stat ORF, care transmitea de la Bucureşti, a fost atacată de forţele de ordine. Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, cere explicaţii.
Radio Europa Liberă a anunţat că-şi va relansa programele de ştiri în Bulgaria şi România în încercarea de a consolida peisajul mediatic în ambele ţări. Radio Europa Liberă a funcţionat în cele două ţări înainte de aderarea la Uniunea Europeană şi NATO. Serviciul pentru Bulgaria s-a încheiat în 2004, iar în România în 2008.
Rob Rogers, un caricaturist cu o carieră impresionantă, şi-a pierdut slujba de la publicaţia Pittsburgh Post-Gazette, joi, într-o acţiune ce „se împotriveşte libertăţii presei şi semnificaţiei acesteia”, relatează The Guardian, citându-l pe ziarist.
O parte din mass-media a reflectat relativ neutru campania electorală pentru cel de-al doilea tur de scrutin din municipiul Chişinău, în timp ce altele au făcut partizanat politic aprins în favoarea unor concurenţi electorali. Sunt constatările unui nou raport de monitorizare realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, transmite IPN
Instituţiile media din Republica Moldova nu au oferit acces egal tuturor concurenţilor electorali în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale noi din 20 mai, nu au asigurat pluralismul de opinie şi nu au reflectat corect şi echidistant campania.
Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri, 16 mai, semnarea unui Amendament la Acordul de Asistenţă privind asigurarea unei guvernări democratice eficiente şi responsabile, semnat în septembrie 2016 la Chişinău, între Guvernul Republicii Moldova şi cel al Statelor Unite ale Americii.
Situaţia libertăţii presei în Republica Moldova se deteriorează pe an ce trece şi dacă nu ar exista susţinere din partea partenerilor de dezvoltare pentru independenţa presei, multe dintre instituţiile de presă n-ar exista. Această opinie a fost exprimată de către directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, în cadrul emisiunii „Politica” de la postul de televiziune TV8, transmite IPN.
Cu prilejul Zilei mondiale a libertăţii presei, un marş al solidarităţii breslei jurnalistice a fost organizat la Chişinău. Jurnaliştii au pornit de la Parlament, spre Reşedinţa de Stat, Guvern şi Consiliul Coordonator al Audiovizualului, instituţii la care au lăsat câte un memorandum semnat de mai multe ONG-uri media, cu recomandări pentru factorii de decizie pentru asigurarea libertăţii presei, transmite IPN.
Starea presei din Republica Moldova s-a agravat pe parcursul anului 2017. Indicele privind Starea Presei din Republica Moldova pentru anul trecut, lansat de către Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), arată o valoare de 23,69 puncte, cu 2,97 puncte în scădere faţă de 2016. Documentul conţine cronologia principalelor evenimente din perioada de referinţă, cu impact direct sau indirect asupra situaţiei mass-media,transmite IPN.
Legea pentru modificarea şi completarea Codului Audiovizualului a fost publicată în ediţia de vineri, 12 ianuarie, a Monitorului Oficial. Acest fapt înseamnă că, în termen de 30 de zile, radiodifuzorii şi distribuitorii de servicii aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova sunt obligaţi să se conformeze noilor prevederi şi să nu mai retransmită emisiuni informativ-analitice şi militare din Federaţia Rusă.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a demarat procedura de implementare a unei directive europene ce se referă la dreptul la imagine şi cere instanţelor de judecată şi parchetelor sugestii referitoare la modalitatea în care să implementeze acest aspect. Mass-media ar putea avea restricţie la studerea unor dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată.
Participanţii la cea de-a treia ediţie a Forumului mass-media, care s-a desfăşurat la Chişinău în perioada 14-15 noiembrie, au adoptat o Rezoluţie în care condamnă lipsa unor politici publice coerente de limitare a monopolurilor în domeniul mass-media, fapt care se răsfrânge negativ asupra calităţii informaţiilor oferite consumatorilor de presă şi permite utilizarea presei ca instrument de manipulare şi propagandă, transmite IPN
Mai multe posturi de televiziune şi portaluri online prezintă informaţiile unilateral şi părtinitor, promovând interesele proprietarilor acestora. În ştirile mai multor instituţii media, faptele sunt prezentate selectiv, adesea cu un amestec dintre fapte şi opinii şi cu omisiunea unor informaţii.
Regizorul şi scenaristul american Oliver Stone, distins cu trei premii Oscar, a criticat, luni, mass-media americană, la Festivalul de Film de la Sarajevo, la care a primit trofeul onorific pentru contribuţia la cinematografia mondială. Cineastul a spus că presa din Statele Unite ale Americii nu este capabilă sau refuză să privească dincolo de imaginea stabilită a Rusiei şi a preşedintelui Vladimir Putin, informează variety.com.
Tendinţele de manipulare în presă se menţin prin prezentarea selectivă a faptelor sau distorsionarea mesajelor surselor, care este cea mai gravă lipsă de respect faţă de public, susţine Viorica Zaharia, care a monitorizat 11 instituţii media în perioada lunilor aprilie-mai la iniţiativa Centrului pentru Jurnalism Independent.
Preşedintele Dodon a comentat marţi, 23 mai, anunţul Partidului Democrat din Moldova privind necesitatea adoptării unui proiect de lege ce ar fi menit să limiteze propaganda rusă în mass-media de la Chişinău. Şeful statului afirmă că va bloca tentativa respectivă a guvernării, care ar putea provoca tensiuni în societate.
Deşi rămâne unul dintre pilonii cei mai influenţi în societatea moldovenească, încrederea în mass-media este în scădere. Acest fapt este generat de concentrarea mijloacelor de informare în masă în mâinile unor proprietari care sunt şi politicieni.
Manifestarea, ajunsă la a X-a ediţie, se va desfăşura la Universitatea „Babeş-Bolyai” în perioada 31 martie-1 aprilie 2017. Asociaţia Română de Istorie a Presei (ARIP) este condusă de conf. univ. dr Cătălin Negoiţă, de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi.
Cum şi de ce a păcălit armata israeliană presa internaţională şi Hamas cu o invazie care n-a mai fost
Raportul privind decesele COVID-19 a fost publicat. Abateri mari la 13 spitale
România se relaxează. Totul despre noile măsuri care vor intra în vigoare de sâmbătă. Ce urmează în lunile viitoare
Cîţu, despre reformele la care s-a angajat la Bruxelles: Vorbim de pensii, salarii, administraţie. Trebuie să lucrăm 24 de ore pe zi VIDEO
Cum s-au „pierdut” peste 100 de tone de aur în „Epoca de aur” şi cât mai voia să cumpere Ceauşescu
Păcatele Înalt Prea Misoginului Teodosie, un
arhiepiscop cu convingeri de Evul Mediu
Cât costă să omori ilegal un urs în România: cazul vânătorului care a confundat ursul cu mistreţul
Pe principiul „oricum vom muri“, 85% dintre vârstnici refuză să se vaccineze
Schisma vaccinului: ÎPS Teodosie a intrat în conflict cu ierarhii BOR
Sporurile la
salarii îi trădează: magistraţii trăiesc pe altă planetă