Stiri despre etimologie

    31 rezultate: Sortare: Cronologic ↓ Dupa popularitate
  • Povestea lui Moş Crăciun
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Povestea lui Moş Crăciun

    O poveste pentru omuleţi şi pentru oameni mari. Pentru cei mari şi poate interesaţi de chestiuni lingvistice, vom face, spre final, şi un excurs etimologic.

  • Cuvinte călătoare (AG-AZ)
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Cuvinte călătoare (AG-AZ)

    Lumea noastră, reală sau imaginară, văzută sau nevăzută, gândită sau simţită, este, în esenţă, făcută din cuvinte. Prin cuvinte ne legăm de locuri, de oameni, de visuri şi de credinţe. Poate tocmai de aceea, aceste călătorii ne arată cât de veche şi totodată nouă e lumea prin care, vremelnic, trecem. Povestea oamenilor nu este altceva decât... povestea vorbelor.

  • Cuvinte călătoare (A-AG)
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Cuvinte călătoare (A-AG)

    În 1978, Al. Graur a publicat un mic „Dicţionar de cuvinte călătoare”. Este vorba, în fapt, de o lucrare de etimologie. Opera s-a dovedit incitantă, cu atât mai mult cu cât dicţionarele noastre nu indicau decât etimologia apropiată (tristă meteahnă!). Din câte mi-am dat seama şi astăzi sunt mulţi pasionaţi de etimologie. Reiau, aşadar, o parte din cartea lui Al. Graur adăugând ce e de adăugat şi îndreptând ce e de îndreptat.

  • „Plagiat“ ‒ un cuvânt cu etimologie incertă
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    „Plagiat“ ‒ un cuvânt cu etimologie incertă

    Auzim tot mai des, în ultima vreme, cuvântul „plagiat“ legat de lumea academică, dar şi de cea politică. Iată de ce socotim că discuţiile, destul de aprinse de altfel, vor avea de câştigat dacă vom cerceta mai întâi etimologia şi semantismul acestui termen, înainte de a ne lansa în abordări etice, juridice sau ştiinţifice.

  • Cum a apărut legendarul „Stan Păpuşă“, personajul creat pentru a defini oamenii făţarnici, parveniţi sau plictisiţi
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Cum a apărut legendarul „Stan Păpuşă“, personajul creat pentru a defini oamenii făţarnici, parveniţi sau plictisiţi

    Multe dintre expresiile etimologice care există în limba română reuşesc să creioneze tipologii şi caractere umane. Cele mai multe dintre ele definesc ridicolul şi stârnesc râsul. Într-o astfel de categorie intră şi celebrul „Stan Păpuşă”, personaj prin care sunt identificaţi oamenii făţarnici, parveniţi sau plictisiţi.

  • „Sorcova,
vesela, să trăiţi, să înfloriţi”
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    „Sorcova, vesela, să trăiţi, să înfloriţi”

    Ne vom opri astăzi asupra unui obicei tradiţional de Anul Nou, fără legătură cu ciclul religios al Crăciunului, sorcovitul, a cărui denumire este bulgărească, dar ale cărui rădăcini adânci trebuie căutate în mitologia populară, arhaică, a populaţilor străvechi. În această parte a lumii, se regăsesc în folclor reminiscenţele civilizaţiei tracice peste care s-a aşezat, fără să biruie pe deplin, creştinismul.

  • „Crăciunul”. Înţelesuri vechi şi mai
noi
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    „Crăciunul”. Înţelesuri vechi şi mai noi

    Cei pasionaţi de înţelesurile adânci ale cuvintelor ar putea aduna zeci de pagini pe seama a cât s-a scris şi se va mai scrie la noi despre etimologia cuvântului „Crăciun”. Îi previn pe aceşti cititori că originea acestei vocabule fundamentale nu este pe deplin lămurită nici filologic, şi nici teologic.

  • Cum a ajuns cuvântul „bacşiş“ în limba română şi de ce folosim greşit termenul de „ciubuc“. La ce ne ajută dacă dăm „peşcheş“ sau „şperţ“
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Cum a ajuns cuvântul „bacşiş“ în limba română şi de ce folosim greşit termenul de „ciubuc“. La ce ne ajută dacă dăm „peşcheş“ sau „şperţ“

    Subiectul impozitării bacşişului a creat controverse aprinse în ultima perioadă. Dincolo de asta, bacşişul lăsat ospătarului, frizerului sau băiatului de la spălătorie este o realitate, iar de cele mai multe ori bacşişul este confundat cu ciubucul sau peşcheşul. Un profesor universitar a explicat pentru „Adevărul” care este etimologia acestor cuvinte şi ce înseamnă fiecare.

  • Despre sensul „religiei“
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Despre sensul „religiei“

    Acum când lumea noastră se suceşte şi să răsuceşte pe tema rostului religiei în şcoli, când s-a scris cam tot ce se putea scrie, de o tabără şi de altă de preopinenţi, cu încrâncenare, uşurătate, amărăciune sau chiar venin, mie nu îmi rămâne decât să discut aici conceptul din perspectiva etimologiei, adică a devenirii în limbă.

  • Dicţionar de sentimente: legătură
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Dicţionar de sentimente: legătură

    Este un termen uşor desuet, folosit, ca în franceză, pentru o „relaţie de rudenie, de dragoste sau de prietenie”, după cum ne spune DEX-ul. Putem spune: „legături de rudenie” sau „legături de prietenie”, dar semantismul este diferit când ne referim la fiecare în parte.

  • Dicţionar de sentimente: toleranţă/intoleranţă
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Dicţionar de sentimente: toleranţă/intoleranţă

    Nu ştiu ce ar trebui să înţelegem mai degrabă prin „toleranţă”: un sentiment, o stare de spirit, o judecată, o trăsătură de personalitate, o atitudine sau un comportament? Poate că „toleranţă”, sau opusul lui, „intoleranţa”, presupune întregul hexagon care face ca emoţiile, trăirile, credinţele, judecăţile, faptele şi manifestările oamenilor să fie un tot dinamic, o reţea de cauze şi efecte interschimbătoare şi în continuă devenire.

  • Dicţionar de sentimente: intimitate
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Dicţionar de sentimente: intimitate

    INTIMITATE. Cuvântul este un derivat substantival cult din lat. „intimus”, din care provine „intim”. „Intimus” este forma de superlativ al adjectivului lat. „interior”, însemnând partea cea mai profundă, esenţa lucrurilor. În mod obişnuit, „intimitatea” este asociată sufletului, fiind integrată în sistemul euro-american de valori, în culturile care pun accent pe individualitate, prin opoziţie cu culturile solidarităţii.

  • Paştele
străvechi şi mielul nostru pascal
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Paştele străvechi şi mielul nostru pascal

    Arătam anul trecut că în limba română cuvântul „Paşti” (sau „Paşte”) ne vine, cu acelaşi înţeles, din latinescul bisericesc „paschae” (pluralul lui „pascha”), care, la rândul său, provine din grecescul „pásha (Πάσχα)”, iar acesta din ebraicul: „pésah (פֶּסַח‎)”, doar că, ajunşi aici, dăm de necunoscut.

  • Păcatele
limbii şi limba păcatelor
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Păcatele limbii şi limba păcatelor

    Bucureştenii, mari iubitori ai oraşului lor, cunosc prea bine Mănăstirea Antim, unul din cele mai de preţ locaşuri ale capitalei, dar tot mai puţini ştiu şi de ce îi spunem aşa.

  • Cum se împarte harta lumii în cuvinte
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Cum se împarte harta lumii în cuvinte

    De unde vine cuvântul bere? Dar biserică? Şi cum sună în alte limbi? Şi de ce sună atât de diferit? Opt hărţi amuzante fac din etimologie o activitate simpatică dar, mai ales, pe înţelesul tuturor.

  • Alba de la comitat la judeţ. Ce denumiri a purtat oraşul Alba Iulia în istoria de peste 2000 de ani
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Alba de la comitat la judeţ. Ce denumiri a purtat oraşul Alba Iulia în istoria de peste 2000 de ani

    În decursul istoriei, administraţia locală de pe teritoriul actualului judeţ Alba, a funcţionat în diferite forme şi organizări. Însă indiferent de vremuri, Alba Iulia a fost aproape în permanenţă principalul centru politic al zonei. Astfel, chiar la mijlocul secolului al XII-lea, în contextul cuceririi Transilvaniei de către maghiari, comitatul medieval al Albei, înfiinţat cu această ocazie, avea capitala la Alba Iulia.

  • Cum şi-au primit numele cele mai vechi cartiere ale Timişoarei
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Cum şi-au primit numele cele mai vechi cartiere ale Timişoarei

    Fabric, Elisabetin sau Mehala sunt nume arhicunoscute timişorenilor sau chiar şi celor care au petrecut doar câteva zile în oraşul de pe Bega. Însă nu toate cartierele au avut întotdeauna numele pe care îl poartă azi.

  • Român, româneşte, România
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Român, româneşte, România

    De aproape de şaptezeci de ani, cultura românească a părăsit „istoria naturală” a dăinuirii netulburate, laolaltă, apărându-ne în minte, geografic şi valoric, împărţită, scindată între un afară şi un înăuntru.

  • „Maramureş“. Ungurii, evreii şi românii se luptă pentru adjudecarea formulei corecte
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    „Maramureş“. Ungurii, evreii şi românii se luptă pentru adjudecarea formulei corecte

    Maramureşul este una din regiunile României cu o etimologie vastă. Nici până astăzi istoricii nu pot să spună cu exactitate care a fost punctul de plecare ce a dus la alegerea termenului de „Maramureş“. Chiar dacă „Tara Maramureşului“este un termen întâlnit prima dată în 1299, există variante etimologice care duc cu mult înaintea secolului XIII.

  • Oltenia, zbucium între istoria de dinainte şi cea de după comunism
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Oltenia, zbucium între istoria de dinainte şi cea de după comunism

    Denumirea regiunii istorice Oltenia îşi trage rădăcinile din perioada Basarabilor, de unde şi numele atribuit provinciei de „leagănul dinastiei Basarabilor”. Etimologia numelui regiunii provine, aşadar, din zorii secolului XV, şi a reprezentat, de-a lungul secolelor, judeţele din stânga râului Olt, pentru ca, ulterior, să cuprindă judeţe de ambele părţi ale Oltului.

  • Originea numelui judeţului tău:
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Originea numelui judeţului tău: "Buzău" are la bază un cuvânt tracic

    Din ce în ce mai puţini tineri din Buzău cunosc în întregime trecutul spaţiului geografic în care se nasc şi trăiesc. Şi mai puţini sunt însă cei care au curiozitatea să afle originea numelui oraşului, judeţului în care locuiesc. Iată un scurt ghid în acest sens.

  • Bacău, judeţul ce ar fi
putut să se numească Gura Bistriţei
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Bacău, judeţul ce ar fi putut să se numească Gura Bistriţei

    Etimologia cuvântului Bacău, ce dă numele oraşului şi judeţului, este incertă. Lingviştii apreciază că pot fi mai multe posibilităţi: numele unui conducător local Bako, de la bobiţele de strugure (bacă) sau chiar de la zeul Bachus.

Modifică Setările