O personalitate cu o carieră la vârf, generalul Ion Perticari a fost timp de şapte ani aghiotantul regelui Carol I. Ion Perticari este şi cel care împreună cu soţia sa Elena, fiica medicului Carol Davila, a construit în comuna argeşeană Izvoru primul spital rural din România.
Când l-a chemat pe Ion Antonescu pentru a forma un nou guvern, Carol al II-lea se gândea că generalul îi va salva şi tronul.
La sfârşitul lui iunie 1940, fix acum 80 de ani, România era sfâşiată de Stalin cu acceptul lui Hitler. Consecinţele acestui rapt teritorial săvârşit în vremuri foarte tulburi se resimt şi astăzi.
Considerată o propagandistă şi o mediatoare de top, agenta nazistă Edit von Coler a stat în România timp de un an şi jumătate, lucrând între ianuarie 1939 şi iulie 1940 pentru Nicolae Malaxa, la acea vreme cel mai bogat om din România. Edit Von Coler a fost rechemată în Germania după ce a avut o audienţă privată cu Regele Carol al II-lea. Iar povestea rechemării are şi acum destule semne de întrebare.
Lăsată în paragină de trei decenii, Gara Regală din Curtea de Argeş, o bijuterie arhitectonică ridicată acum peste 120 de ani, mai are de aşteptat cel puţin până în toamna lui 2021 pentru începerea lucrărilor de reabilitare. După funeraliile Regelui Mihai din decembrie 2017, autorităţile promiteau că reabilitarea va începe rapid, lucru care nu s-a întâmplat.
Căutând să păstreze România pe harta Europei, Grigore Gafencu s-a întâlnit, în aprilie 1939, cu cei mai importanţi lideri europeni. La Berlin, a aflat cu destulă precizie cum se va dezlănţui viitorul, după lungi discuţii cu Ribbentrop, Göring şi Hitler. S-a strigat: „Război“.
Castelul de la Zlatna în stil Neoromânesc, reşedinţă de vară a premierului regelui Carol al II-lea Ion Gigurtu, situat în judeţul Alba, a fost scos la vânzare cu 275.000 de euro la Artmark Historical Estate. Conacul baronului Urbán de Monyoró, în apropiere de Arad, se vinde cu 490.000 de euro, iar casa de vacanţă a familiei Misselbacher din Sighişoara cu 215.000 de euro.
Constantin Argetoianu a avut mandate de ministru scurte, dar importante. Şi-a pus semnătura pe două mari cedări teritoriale: a fost implicat şi în pacea separată de la Buftea, din 1918, dar şi în cedarea Basarabiei, în 1940, chiar din postura de ministru de Externe. Personaj istoric controversat, Argetoianu a fost, până la urmă, doar un om sub vremuri.
Max Auschnitt, administratorul Uzinelor şi Domeniilor Reşiţa, a fost unul dintre întreprinzătorii iscusiţi ai României interbelice, însă traiectoria în afaceri i-a fost influenţată de cei aflaţi la putere. Carol al II-lea a acceptat să-l trimită la închisoare pe omul de afaceri evreu, însă mareşalul Ion Antonescu, antisemit, i-a redat libertatea.
Nicolae Malaxa a rămas în istorie ca un personaj controversat: om de afaceri inteligent şi abil, a ştiut să-şi construiască rapid un domeniu industrial uriaş, profitând de orice oportunitate ivită. Totuşi, imaginea i-a fost ştirbită de alierea cu oameni politici corupţi şi extremişti, iar într-un final, imperiul său s-a prăbuşit la picioarele comuniştilor.
Fostul subsecretar de stat Mihail Manoilescu a fost unul dintre cei mai apreciaţi economişti din perioada interbelică şi unul dintre cei mai loiali intelectuali regelui Carol al II-lea. Manoilescu a fost întemniţat mai multe luni după ce a avut o întâlnire secretă cu regele Carol al II-lea la Paris.
În septembrie 1939, în România au avut loc o serie de asasinate împotriva Mişcării Legionare. Sute de legionari au fost omorâţi fără judecată, iar cadavrele lor au fost expuse în piaţa publică la ordinul lui Carol al II-lea, ca represalii după uciderea lui Armand Călinescu.
Marile iubiri ale membrilor familiei regale a României au fost mai ales extraconjugale. „Adevărul“ vă oferă, la un preţ special (3 lei), serialul complet „Iubiri regale“ – poveştile mai mult sau mai puţin cunoscute ale aventurilor regelui Ferdinand, reginei Maria şi mai ales ale regelui Carol al II-lea, unele dintre ele punând pe jar toată ţara.
Sâmbătă, în cadrul unei ceremonii religioase şi militare, rămăşiţele pământeşti ale Regelui Carol al II-lea, aflate până aseară într-o raclă din curtea vechii catedrale de la Curtea de Argeş, au fost înhumate în noua necropolă regală. Câteva sute de oameni, majoritatea din Oraşul Basarabilor, au venit să ia parte la istoricul moment.
Osemintele lui Carol al II-lea au fost scoase vineri seara din cripta aflată în curtea Mănăstirii Curtea de Argeş, pentru ca sâmbătă, 9 martie, să fie depuse în noua criptă din necropola Catedralei arhiepiscopale de la Curtea de Argeş, acolo unde se odihnesc Regele Mihai şi Regina Ana.
Osemintele regelui Carol al II-lea vor fi mutate sâmbătă, 9 martie, din cripta aflată în curtea Mănăstirii Curtea de Argeş în noua criptă din necropola Catedralei arhiepiscopale de la Curtea de Argeş. Se întâmplă la 66 de ani de la funeraliile din 1953, organizate la Lisabona, acolo unde osemintele i-au fost depuse lângă panteonul regilor Portugaliei din mănăstirea São Vicente.
Pe 4 iulie 1918, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române alegea la Iaşi noii episcopi ai Argeşului şi Râmnicului. Iar cu acest prilej, regele Ferdinand a susţinut un discurs memorabil.
În ultimii ani ai regimului carlist, în România a funcţionat un minister al propagandei, ale cărui metode au fost preluate şi în perioada comunistă.
Liberalul Ion Gheorghe Duca a fost împuşcat de un grup de trei legionari – cunoscuţi sub numele de „Nicadori“ – după ce, din funcţia de premier al ţării, a dizolvat Garda de Fier. Deşi vestea că se pune la cale un atentat asupra sa a devenit telefonul fără fir, zvonul umblând de la şeful Poliţiei la directorul Siguranţei şi până la regele Carol al II-lea, premierul nu a fost avertizat. Cinci gloanţe l-au trântit pe peronul gării din Sinaia.
Armand Călinescu, premierul României timp de şapte luni în anul 1939, a fost asasinat de un grup de 8 legionari care au tras asupra sa 20 de gloanţe. Execuţia lui, în centrul Bucureştiului, la amiază, este unul dintre cele mai dure asasinate politice din istoria ţării. Deşi uciderea lui a fost o acţiune premeditată, premierul ar fi putut scăpa nevătămat din înscenarea pusă la cale de banda de gardişti. O mică imprudenţă, însă, l-a costat viaţa.
Marca poştală Treskilling Yellow a deţinut până în 2014 statutul de cel mai scump timbru din lume. Este singurul exemplar dintr-o serie tipărită greşit în 1855 în Suedia care a supravieţuit până în zilele noastre şi s-a aflat la un moment dat în proprietatea regelui Carol al II-lea.
Relaţia dintre Elena Lupescu şi regele Carol al II-lea a afectat mai mult decât vieţile lor şi ale familiei regale, a schimbat chiar cursul istoriei, de la demisia prim-miniştrilor până la schimbarea societăţii româneşti în perioada interbelică. Însă, chiar şi în faţa dezastrului, n-au renunţat unul la celălalt, şi-au văzut împreună de propriul drum. Din exil au venit şi în exil s-au întors
Prima dragoste a viitorului rege Carol al II-lea a fost trăită cu pasiune, cu durere, cu gingăşie, a diferit faţă de toate cele ce au urmat. Prinţul şi-a petrecut tinereţea alături de Ella Filitti, căreia îi jura dragoste eternă şi alături de care suferea pentru că dragostea lor era interzisă. Chiar şi aşa, cu ale tinereţii valuri, i-a oferit un inel de promisiune şi a contemplat să lase toate responsabilităţile pentru ea.
Peste tot pe unde ajungea în vizite, Regele Carol al II-lea era primit de populaţie şi de autorităţile locale cu mult fast şi cu manifestaţii fastuoase.
Cariera politică a lui Alexandru Vaida Voevod a început promiţător: din tânăr unionist ardelean a ajuns primul şef de guvern al României Mari. Însă, în timp, politica bucureşteană i-a mai pervertit metodele, aşa încât, în a doua parte a vieţii, a făcut şi alegeri discutabile, precum asocierea cu regele Carol al II-lea. Norocul lui că n-au fost păcate capitale – nici în ochii comuniştilor.
„Cei trei regi”, de Cezar Petrescu, apare luni, 14 mai, împreună cu ziarul „Adevărul”. Preţul pachetului, ziar+carte este de 14,99 lei.
În anii 20, publicaţiile periodice care apăreau în România urmăreau îndeaproape viaţa familiei regale, iar după octombrie 1921 principele Mihai a devenit principalul subiect al ziariştilor care vânau fiecare gest, fiecare mişcare, fiecare replică pe care viitorul rege le făcea în deplasările sale publice.
Regele Carol al II-lea a consemnat în jurnalul său impresiile şi evenimentele trăite în perioada cedării Basarabiei către URSS. Însemnările reprezintă un adevărat document istoric cu privire la momentul „ruperii“ României Mari.
Un incident petrecut în timpul manifestaţiilor din 8 iunie 1936 a dat peste cap planurile regelui Carol al II-lea de a impresiona populaţia Capitalei şi pe invitaţii străini.
România se afla într-o stare de dezordine după ce pierduse Basarabia, Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa şi Ardealul de Nord. Mai mult decât atât, negocierile impuse pentru cedarea Cadrilaterului către Bulgaria au creat o stare de presiune de nedescris din partea opiniei publice, fiind considerat vinovat Carol al II-lea.
Agresivitatea tulpinii indiene schimbă regulile jocului
Cod roşu de caniculă: temperaturile vor atinge recordurile absolute ale perioadei
Evaluare Naţională 2021. Subiecte la limba şi literatura română. Ce au avut de rezolvat elevii
Reforma de care
fug toţi: reorganizarea administrativă. Statul plăteşte salariile a sute de bugetari din comune cu sub 1.000 de locuitori
Pensiile speciale, de 100 de ori mai mari decât cele mai mici pensii. 1,1 milioane de bătrâni primesc între 200 şi 800 lei lunar
ALERTĂ METEO Vreme rea în cea mai mare parte a ţării, până marţi seară. Meteorologii au emis cod galben şi cod portocaliu de furtuni
Primele imagini de la accidentul în care a murit un pilot campion naţional. Maşina sa a căzut în apele Oituzului FOTO VIDEO
Vizita electorală eşuată a premierului Cîţu la Deveselu. „Măriţi pensiile, nu mai minţiţi! Şi alocaţiile la copii!“, „S-au mărit anul trecut!“ VIDEO
Primăria, afacere de familie. Schema PSD pentru păstrarea fotoliilor de edili
Renate Weber, demisă după două şedinţe cu scandal. Cine se încălzeşte pentru preluarea şefiei Avocatului Poporului