Articole scrise de Deutsche Welle

Deutsche Bank s-a remarcat negativ prin diverse scandaluri. Şi în investigaţia internaţională FinCEN, abuzurile băncii germane joacă un rol major.

Este vocea de care ascultă germanii pe timp de pandemie: Christian Drosten a dezvoltat primul test de diagnosticare a infecţiei cu noul coronavirus. În interviu pentru DW, el avertizează că ne aşteaptă o iarnă grea.

Firea şi-a încununat jalnica prestaţie unind, electoral oportun, suflarea securistică bucureşteană. L-a ridicat pe scut pe-un turnător. Cu mizeria ei şi cu linşajele anteniste, campania se apropie de finalul ei abject.

Globul începe să se recentreze. Pacea mediată de Trump între israelieni şi arabii din EAU şi Bahrein nu e doar încă un tratat regional. E debutul unor reaşezări geopolitice privind toate puterile lumii şi alianţele lor.

Fostul ambasador german în Rusia, Rüdiger von Fritsch, analizează într-un interviu pentru DW modelul de comportament al Kremlinului în cazul Navalnîi şi explică în ce fel se poate vorbi ferm cu Moscova.

În România, 100.000 de elevi încep anul şcolar online. Aproape 300 de cadre didactice, în carantină din cauza coronavirusului, vor ţine cursuri online. Este România pregătită să îşi educe copiii?

Sărăcia urlă în rîndul celor care drămuiesc ultimul ban şi se culcă invariabil cu gîndul la ziua de mîine. Din cîteva sute de lei lunar, cei defavorizaţi încropesc coşul zilnic din care jumătate constă în alimente.

Ce rost mai are premiul Nobel pentru Pace dacă nu-l ia cine trebuie? Dar îl merită Trump, nominalizat recent să-l primească? Şi cum se poate spori pacea într-o lume tot mai nesolidară cu duşmanii tiranilor?

După atentatul asupra opozantului rus Navalnîi, se înmulţesc solicitările de stopare a proiectului energetic ruso-german. Toţi ochii sunt pe cancelara Angela Merkel.

În UE, fiecare al optulea deces ar avea legătură cu poluarea mediului înconjurător, susţine un studiu. Cea mai gravă ar fi situaţia din România. O mică consolare: înainte era şi mai rău.

Barometrul diplomatic germano-rus nu mai lasă loc de interpretări. Zgomotele politice semnalizează iminenţa unei furtuni de proporţii fără precedent, care ar putea reseta raportul cu Kremlinul. De ce însă tocmai acum?

Violenţă? Fie, dac-o cere partidul, dar s-o ştim şi noi americanii, pare a zice candidatul care a descoperit, în fine, virtutea electorală a legii şi ordinii într-o ţară de mult răvăşită de extremism, crime şi vandalism.

În Franţa începe procesul atentatelor islamiste care au lovit revista de satiră Charlie Hebdo şi un supermarket kosher. Familiile victimelor aşteaptă răspunsuri şi consolare.

Ce s-ar fi întâmplat dacă România refuza ultimatumul sovietic? Dar arbitrajul-diktat de la Viena, amputând ţara în beneficiul lui Hitler, acum 80 de ani? S-ar fi dezintegrat? Sau ar fi câştigat?

Cu 40 de ani în urmă devenea posibilă fondarea sindicatului liber Solidaritatea, contribuind astfel la căderea comunismului în Europa. Polonezii îl consideră pe liderul sindical Wałęsa fie erou, fie trădător.

Conflictul greco-turc pe tema rezervelor de gaz din Marea Mediterană s-a înteţit periculos. Nu mai este exclusă o confruntare militară, crede politologul Lazaros Miliopoulos, în dialog cu DW.

Diagnosticul medicilor berlinezi n-ar proba otrăvirea lui Navalnîi, s-a spus la Moscova. Mai ştii? Liderul opoziţiei ruse s-o fi sinucis, ca să-i facă pe plac tiranului, smintind vestul care face sluj în faţa lui Putin....

În urmă cu cinci ani, cancelara germană Angela Merkel rostea celebra propoziţie "Vom reuşi!". În 2015 au venit în Germania sute de mii de migranţi în doar câteva luni. O retrospectivă şi un bilanţ.

Adversarul puterii de la Kremlin este o persoană periclitată, nu doar de la sosirea sa în Germania. Guvernul federal îi acordă de aceea protecţie sporită oaspetelui din Rusia.

Cancelara Germaniei, Angela Merkel, l-a vizitat pe preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, la reşedinţa sa de vară de pe Coasta de Azur. O ocazia ideală pentru a demonstra în acest cadru idilic unitatea germano-franceză.

UE s-a plasat nefiresc de unitară de partea demonstranţilor din Belarus şi nu-i recunoaşte potentatului Lukaşenko victoria măsluită la urne. Este corect dar şi riscant, consideră Barbara Wesel.

Vin vremuri bune pentru Capitală, căci parcă veşnicul premier ar vrea să-i fie şi primar. Iar Bucureştiul „merită un prim-ministru“. Un ins cu „greutate, cu experienţă“. Nu mangafale. De n-ar fi păcătoasele de bileţele!

În Ungaria, numai câteva medii independente mai fac faţă presiunilor politice tot mai mari. Cele mai multe publicaţii supravieţuiesc de pe azi pe mâine.

Chiar şi acum, în multe sate, femeia merge cu doi paşi în urma bărbatului atunci cînd cei doi se duc la o nuntă, la un botez ori la biserică.

Colaborare cu naziştii, speculă, schimbarea populaţiei din Europa: ce e adevărat şi ce nu din ce se spune despre miliardarul George Soros, care a împlinit 90 de ani pe 12 august?

Scrutinul a fost o farsă, victoria mahărului o înscenare. Şi totuşi, societatea civilă din Belarus a câştigat. Timpul dictatorului s-ar putea termina, ducând la schimbări profunde la Minsk.

Prostituatele din Germania au ieşit în stradă pentru a solicita suspendarea interdicţiilor impuse din cauza pandemiei. Multe dintre ele sunt din estul Europei şi nu mai pot trimite bani familiilor.

Persoanele care intră în Germania, venind dintr-o zonă de risc, va fi obligată să se testeze pentru coronavirus. Potrivit sondajului ARD-Deutschlandtrend, majoritatea germanilor susţin această măsură.

Iraţionalul atacă lumea prin tradiţie raţională a vestului. E o orbire iscată de vedeniile unei noi religii atee, propovăduite de fruntaşii actualei revoluţii culturale neomarxiste.

Până acum, lupta împotriva noului coronavirus a reuşit destul de bine în Germania. În ţară intră, însă, tot mai mulţi turişti infectaţi. Şi şcoala reîncepe. Este pregătită Germania?

Servicii secrete şi un studiu recent sugerează că Rusia încearcă, prin ştiri intenţionat false despre coronavirus, să destabilizeze democraţiile occidentale şi UE. O investigaţie Deutsche Welle.

Preţul aurului a atins un nou record absolut, fenomen la care au contribuit în mare măsură germanii. Aceştia cumpără aur mai mult ca niciodată. Aceeaşi tendinţă nu se observă şi în alte ţări.

În timp ce în vest elitele îşi semnalizează furios virtutea, UE îşi compromite securitatea, iar săracii, afectaţi mai grav decât alţii de pandemie, vor sărăci şi mai rău, foametea riscând să ia proporţii cataclismice.