Jurnal marţian: Drumul spre „Planeta Roşie“

După un drum cu peripeţii, echipajul RoMars a ajuns la locul misiunii. O echipă de şase cercetători români participă, pentru prima dată, la o misiune „marţiană“. Ei nu au ajuns însă pe „Planeta Roşie“, ci într-un habitat simulat: Mars Desert Research Station - Staţiunea de Cercetări Marţiene din Platoul Colorado, SUA.

Misiunea este o simulare, dar nu este nici pe departe o joacă. Timp de două săptămâni, între 14 şi 29 ianuarie, ei se vor comporta ca şi cum s-ar afla pe „Planeta Roşie". Membrii echipajului vor scrie zilnic pentru „Adevărul" un jurnal de bord în care îşi vor povesti experienţele „marţiene".

Echipajul RoMars a ajuns cu bine la Centrul de Cercetări Mars Desert Research Station (MDRS) sâmbătă, după o călătorie epuizantă de peste 40 de ore. Drumul a fost lung, plin de peripeţii şi întâmplări inedite. Primul zbor a avut o întârziere de două ore, din cauza ceţii. Dacă drumul spre MDRS a fost  presărat de hopuri, drumul spre Marte cel adevărat este mult mai întortocheat.

Prima zi a însemnat şi întâlnirea cu membrii echipajului MDRS, cei care au deschis sezonul la Mars Society. România este a patra ţară după Belgia, Austria şi Ungaria care are echipaj 100% din ţara respectivă. Agenţia Spaţială Română este a treia agenţie din lume care participă la acest experiment, după NASA şi ESA (European Space Agency).

Pentru parteneriatele şi proiectele viitoare, participarea României este un pas foarte important. Un avion întarzie o oră, două, din cauza condiţiilor meteo. O navetă spaţială poate fi ţinută la sol luni de zile... Şi câţi factori pot interveni, în afară de cei meteo: factori politici, economici, tehnici. 

Paradoxul este că factorii tehnici sunt cel mai puţin relevanţi! Clima propriu-zisă poate ţine o navă spaţială câteva săptămâni la sol... climatul politic poate ţine un întreg program spaţial la sol decenii întregi. De aceea, misiuni ca RoMars sunt utile nu doar din punct de vedere ştiinţific.

Experienţă americană

Ultima săptămână înaintea plecării a fost plină pentru toţi membrii echipajului, fiind ocupaţi cu pregătirile. În prima noapte dinaintea sosirii la baza de cercetări, membrii echipajului au înnoptat la un motel de pe autostradă. Pentru patru dintre ei, acesta a fost primul contact cu societatea americană şi poate, spre surprinderea multora, toţi au fost foarte impresionaţi de prietenia, amabilitatea şi deschiderea localnicilor.

Vizita în Statele Unite este pentru membri nu doar una cu scop ştiinţific, ci şi un test psihologic, de a fi o echipă. La prima vedere am plecat în această misiune ca cercetători, ca oameni de ştiinţă care, deşi studiază domenii diferite, sunt uniţi de o dorinţă de înţelegere comună a lumii. Dar nu este doar atât.

Cea mai importantă parte a acestei călătorii este că am plecat ca oameni care încearcă să descopere ceva despre ei, căutând explicaţii în lumea din afară. Toată munca noastră constă în a forţa întreaga lume, infinită şi misterioasă, să se exprime într-un limbaj comun pe care îl putem înţelege.

Carl Sagan (astronaut American, n.r.) spunea într-un interviu în faţa Guvernului american că cercetarea spaţiului nu asigură descoperirea vieţii şi a extratereştrilor, ci este în primul rând o cale importantă prin care oamenii să devină uniţi, să gândească cu toţii în aceeaşi direcţie. Dacă nu suntem uniţi în clipe de libertate şi pace, vom forţa crearea conflictelor pentru a putea ajunge la această înţelegere.

Am plecat nu pentru a descoperi o altă lume, ci pentru a extinde înţelesul pe care îl dăm acesteia. Deşi ni se pare că trăim în lumi diferite, că există planete, universuri, multiuniversuri, constelaţii, e aceeaşi lume. 

Misiunea RoMars este organizată de Agenţia Spaţială Română şi susţinută de Astra Asigurări, Nikon, Omnidata SA, Laboratoarele Bioclinica şi Universitatea din Bucureşti.