Mihaela Radulescu m-a invatat cum sa "nasc" in film

Actrita Ioana Moldovan este o clujeanca plina de bun-simt. Ea a ales sa traiasca la Bucuresti atunci cand, la etapa marilor emotii de admitere la facultate, a decis ca va face Arta teatrala si

Actrita Ioana Moldovan este o clujeanca plina de bun-simt. Ea a ales sa traiasca la Bucuresti atunci cand, la etapa marilor emotii de admitere la facultate, a decis ca va face Arta teatrala si cinematografica. A prezentat o vreme Stirile Pro TV. N-a renuntat la munca de televiziune si prezinta acum emisiunea "Stele de cinci stele" la TVR, dar filmul si teatrul raman pe primul loc. Cel mai recent succes profesional este legat de rolul din filmul "15" al regizorului Sergiu Nicolaescu.
- Esti la a doua colaborare cu Sergiu Nicolaescu, un regizor pretentios. Cum a fost munca la filmul "15", recent lansat pe ecrane?
- A fost o munca la fel de atenta la detaliu si de draconica in ritm. Dar, dincolo de toate acestea, este o placere sa lucrezi cu Sergiu Nicolaescu, pentru ca stie exact ce sa ceara actorilor sai, nu te lasa pana nu iese totul asa cum isi doreste, asa cum trebuie. Cand lucrezi pe platou cu Sergiu Nicolaescu, ai senzatia ca nu s-a dezbracat de zale, are autoritatea unui comandant militar care nu admite sovaiala, contestatii sau balbaieli. Filmele pe care le-a facut sunt parca toate prezente in fiecare ordin pe care-l da corpului tehnic si in fiecare sfat pe care-l ofera actorilor.
- Munca de televiziune sau filmul si teatrul? La care crezi ca nu ai putea renunta niciodata?
- Fiecare dintre ele are specificul ei si deci farmecul ei personal. Nu cred ca se pot face astfel de delimitari, iar eu cu atat mai putin as putea sa o fac, pentru ca sunt o fiinta care se implica total in munca sa, nimic nu fac cu jumatati de masura. Filmul si teatrul sunt prima mea pasiune, ca doar de aceea am dat admitere la o facultate de profil. Munca de televiziune, pe care am descoperit-o mai tarziu, este si ea foarte captivanta, are ritmul ei special de lucru, satisfactiile sale, este un gen de activitate de care multi oameni sunt "prinsi" si ajung sa o iubeasca si sa nu conceapa viata in afara ei.
- Ai vreodata nostalgia perioadei cand prezentai Stirile la Pro TV?
- Da, recunosc, am aceasta nostalgie, asa cum avem cu totii nostalgia copilariei. E un sentiment firesc pentru ca acea perioada si munca aceea legata de stiri au contat mult in formarea mea, dar este si o nostalgie limitata pentru ca nu m-as mai trezi, trei ani la rand, la 4 dimineata pentru nimic in lume!
- Cat de greu ti-a fost sa te acomodezi la viata din Bucuresti?
- Povestea asta, cu adaptarea la viata din Bucuresti, cred ca este o simpla legenda. Eu sunt cel mai bun exemplu in acest sens. Se traieste la fel de intens oriunde in Romania, unde omul vrea intr-adevar sa faca ceva.
- Joci intr-un film despre revolutia din 1989? Erai un copil pe atunci, iti amintesti ceva din perioada aceea?
- Intr-adevar, asa cum spui, eram copil, aveam doar 13 ani, iar ce faceam in acele zile este deja neinteresant pe fundalul acelor evenimente tragice. Insa ceea ce pot sa spun cu certitudine este ca pregatirea pentru filmul regizat de Sergiu Nicolaescu m-a schimbat mai mult decat au facut-o cei 15 ani care au trecut de atunci. Am retrait, intr-un fel, acele momente, pentru ca am filmat in locuri in care atunci s-au intamplat evenimente foarte tragice.
- Cu Daniela Nane ai mai lucrat, dar cu Mihaela Radulescu a fost prima experienta de acest gen.
- Mihaela s-a comportat foarte firesc pe platoul de filmare. Sunt convinsa ca multi alti regizori o vor invita sa joace in filmele lor. E o femeie frumoasa, incredibil de telegenica si experienta ei de a vorbi in fata camerei a dat roade. Daniela Nane are deja un palmares serios ca actrita de film. Pentru ea, lucrul pe platou e ca respiratia. Amandoua mi-au fost profesoare in scena in care eu nasteam, experienta straina mie pana acum, dar nu si lor, care au fiecare cate un baietel.
- Te gandesti sa "aplici" in viata reala povestea din film?
- Nu mi-as dori ca tatal copilului sa fie impuscat in burta si apoi incinerat, asa cum "patesc" pe pelicula. Glumesc, desigur. Serios vorbind, acesta este un capitol din viata mea privata, de care urmeaza sa ma ocup.
- Tv-ul, viata de noapte si alte posibilitati de petrecere a timpului liber taie dorinta omului de a mai merge la teatru sau la film?
- Dupa parerea mea, conditia actorului nu are de suferit din cauza aparitiei altor mijloace de exprimare artistica. Cine este impatimit de teatru sau cel care este cinefil nu va renunta la placerile sale doar pentru ca televiziunea ofera acum mai multe posibilitati. Ceea ce pot sa spun este ca si teatrul, si filmul trec printr-o perioada mai putin fericita datorita schimbarilor din societatea romaneasca. Din acest unghi, trebuie sa recunosc ca este greu sa fii actor in Romania de azi.
- Esti zodia Pestilor. Crezi in astrologie si te regasesti in caracteristicile semnului tau zodiacal?
- A, pai aici sunt foarte multe de spus. Nu stiu cat spatiu ai tu, dar eu afirm ca fiecare om are un cod astrologic unicat si ca, la 30 de ani, numai fizic continui sa porti caracteristica zodiei in care te-ai nascut, insa ca personalitate devii reprezentantul ascendentului. Sunt pasionata de astrologie, deci nu aveam cum sa nu stiu despre mine ca am ascendentul in zodia Fecioarei.
- Esti foarte fidela si devotata in egala masura muncii tale, televiziunii si iubitului tau, Doru, care e acelasi de ani de zile. Asta desi lumea artistica de astazi exceleaza la capitolul schimbari de tot felul.
- Fidelitatea mea, asa cum o vezi tu, eu o denumesc altfel: consecventa. Pe de alta parte, desi stiu ca in lumea in care traim totul este dat peste cap, eu cred cu putere in faptul ca fidelitatea nu este si nu va fi niciodata un defect. Dar eu, cum spuneam, sunt consecventa. Ma atasez de oamenii din jurul meu.