Directiva europeană care va garanta accesul românilor la tratament în orice stat european va „dinamita” sistemul

CRPE susţine că directiva europeană care asigură accesul românilor la tratament în spaţiul european va dinamita sistemul FOTO Adevărul

Directiva europeană care le va garanta pacienţilor români accesul la tratamente în orice ţară a Uniunii Europene începând cu luna octombrie 2013 ar putea „dinamita” sistemul autohton de sănătate, după cum se arată într-un studiu dat publicităţii de Centrul Român de Politici Europene (CRPE). La ora actuală, aproximativ 1% din pacienţii europeni folosesc servicii medicale în alte state membre decât cele în care sunt rezidenţi.

Mai exact, se arată în documentul citat, „în România lipsesc instrumentele prin care autorităţile ar putea evalua impactul liberalizării circulaţiei pacienţilor români în alte state membre UE”. Asta în condiţiile în care atât ministrul Sănătăţii, cât şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au declarat că impactul directivei 24/2011 va fi unul redus.

„Aflată în faţa transpunerii unei directive importante pentru sistemele medicale europene, România este nevoită să adopte, silită de propriile-i politici medicale defectuoase, o strategie de tipul <<vom trăi şi vom vedea>>”, se arată în raportul CRPE. Totodată, documentul mai arată că oficialii din sistem sunt îngrijoraţi vis-a-vis de echilibrul financiar fragil al finanţelor sănătăţii româneşti.

„Nu s-a făcut niciun calcul legat de impactul pe care această directivă îl va avea asupra sistemului de sănătate românesc. Din punctul meu de vedere, directiva ar putea să aibă şi efecte negative, mai ales că o serie de pacienţi care au un anumit venit vor prefera să meargă să se trateze în străinătate. Totuşi, există posibilitatea ca directiva să aducă un aflux de capital”, a explicat profesorul Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR).

Medicul a amintit că pe formularul E112 au fost o serie de probleme legate de implementare. „Dacă nu vom reuşi să ne adaptăm nici la această directivă, va fi destul de problematic, mai ales că suntem obligaţi să o adoptăm. Până în prezent, noi nu am participat la discuţii privind implementarea nici la nivelul CNAS şi nici la nivelul MS, deşi există iniţiative izolate pentru cei care vor să facă turism medical, iar aici un mare interes îl are Ministerul Turismului”, a completat preşedintele CMR.

Serviciile româneşti, subevaluate

Potrivit raportului CRPE, în ultimul deceniu, politicile de sănătate ale autorităţilor române s-au bazat pe subevaluarea tarifelor medicale plătite de CNAS furnizorilor de servicii.

„Practic, această barieră se traduce prin diferenţa consistentă dintre preţul real al unui serviciu medical furnizat într-un stat membru şi preţul oficial, mult subevaluat, al aceluiaşi serviciu furnizat în România. Din acest punct de vedere, Directiva va aduce beneficii nete pacienţilor români cu posibilităţi financiare, dar nicio schimbare pentru ceilalţi”, se arată în document.

„Într-adevăr, există pericolul ca cei care vor avea bani să se ducă în străinătate pentru tratamente, astfel că România va avea de pierdut, dat fiind faptul că CNAS va fi nevoită să deconteze banii respectivi, care vor intra în bugetele altor sisteme şi nu la noi. Totodată, o altă problemă e faptul că sunt preţuri subevaluate în România”, a adăugat preşedintele CMR.

De aceeaşi părere este şi Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici din România (APCR). „O să fie aceeaşi discriminare. Cine nu are bani o să moară cu zile. Serviciile nu sunt cu mult diferite, dar partea hotelieră costă. Prin urmare, directiva aduce beneficii pentru cei cu situaţie materială foarte bună. Se faultează în mod grosolan sistemul de sănătate din România”, a explicat pentru adevarul.ro Cezar Irimia.

Acesta a adăugat că de câştigat nu vor avea spitalele de stat, ci spitalele şi clinicile private. „Ar putea fi reanimaţi de această directivă”, a mai spus Irimia.

Ce presupune directiva 24/2011 pentru pacienţi

Comisia Europeană a propus, în iulie 2008, o Directivă privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere. Directiva încerca să traseze cadrul legislativ în care pot fi acordate servicii medicale într-un stat membru unui pacient rezident şi asigurat medical în alt stat membru. În aprilie 2009, Parlamentul European a aprobat, într-o primă lectură, 122 de amendamente la propunerea iniţială a Comisiei.

Mai exact, pacientului îi vor fi rambursate costurile serviciului medical efectuat în alt stat membru la tariful practicat în statul său de afiliere, dar nu mai mult decât costurile serviciului medical în statul unde acesta a fost acordat. De exemplu, dacă un pacient român efectuează o tomografie computerizată în Ungaria, pentru care plăteşte un preţ de 100 de Euro, statul român îi va rambursa ulterior 58 de Euro, echivalentul tarifului practicat de CNAS pentru aceeaşi investigaţie. Totodată, orice prescripţie medicală emisă într-un alt stat membru va fi recunoscută şi în statul membru de afiliere.

„Pacienţii vor putea alege doar între servicii care nu includ spitalizare şi vor trebui să suporte din propriul buzunar diferenţa dintre costurile din străinătate şi cele din ţară. Ţinând cont de diferenţele mari între costurile serviciilor medicale din occident şi costul oficial al serviciilor medicale din România, sumele care trebuie suportate de către pacienţi pot fi notabile”, se arată în raportul CRPE.