Cum a ajuns România să interneze bolnavii pe holurile din spitale

Cum a ajuns România să interneze bolnavii pe holurile din spitale. FOTO: Arhiva „Adevărul“

Un lanţ al slăbiciunilor face ca bolnavii români să ajungă să fie trataţi câte doi într-un pat sau chiar pe holurile unităţilor sanitare cu pretenţii că sunt centre universitare.

 Pusă în faţa unei decizii europene, aceea de a tăia paturi din spitalele de stat, România trece printr-un paradox: internează bolnavi pe holurile unităţilor sanitare. Şi nu se întâmplă doar în spitalele mici, ci şi în cele cu pretenţii. Zilele trecute primele pagini ale ziarelor au fost ţinute de un scandal izbucnit la Spitalul Judeţean din Timişoara după ce mai mulţi pacienţi au fost internaţi pe coridoarele secţiei de chirurgie cadriovasculară. Şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară, Mihai Ionac, acuză managementul că nu suplimentează numărul de paturi, deşi solicită acest lucru de mai mulţi ani. În replică, managerul Spitalului Judeţean, Mariu Craina, spune că Mihai Ionac ar trebui să îşi prioritizeze cazurile, iar, la nevoie, să repartizeze pacienţii pe alte secţii.

Toate în timp ce, România e obligată să se alinieze normelor europene şi să stimuleze tratarea bolnavilor în regim de zi, aşa cum se întâmplă şi în străinătate.

Ce duce la supraaglomerare

Principala problemă care duce la o supraaglomerare a pacienţilor în spitale o reprezintă faptul că unităţile sanitare de îngrijire primară nu îşi îndeplinesc rolul de triere, explică specialiştii. Vorbim aici de cabinetele de medicină de familie, dar şi de medicina în ambulator.

„Medicină primară, respectiv medicină de familie, ar trebui să fie o medicină preventivă, în primul rând. În al doilea rând, medicii de familie ar trebui să fie suficient de competenţi încât să iniţieze tratamente medicale şi să urmărească pacienţii în comunitate. Sistemul ar trebui să oprească pacientul în a mai ajunge în mod direct la specialist prin internarea în spitalele de stat”, arată medicul Felicia Buruiană, care profesează în Spitalele Sanwell şi West Birmingham din Marea Britanie. 

„Trebuie să punem accent nu pe internare continuă, ci pe medicina preventivă. La ora actuală avem pacienţi mulţi cu boli grave, care necesită îngrijiri complexe. Deci suntem mai bolnavi ca alţi europeni. Pe de altă parte, avem un număr mare de paturi care sunt generate de Universităţile de Medicină şi Farmacie cărora li se alocă paturi inclusiv pentru specialităţi care pot fi rezolvate prin internare de zi, cum ar fi dermatologia”, a explicat şi Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP).

Ce riscă pacienţii internaţi pe holuri

Iar pericolele pentru pacienţii care sunt internaţi pe holuri sunt majore. „Se încalcă cele mai minime reguli medicale şi sanitare, de la simpla respectare a intimităţii pacientului, la fel de simplele minime reguli de igienă, până la mai complicatele reguli legate de tratamentul pre şi post operator, care sunt efectiv la fel de importante că şi operaţia în sine. Nu numai pacienţii chirurgicali sunt în pericol în astfel de condiţii substandard, ci şi pacienţii medicali. Orice pacient trebuie tratat cu respect, în mediu dezinfectat, şi cu tratamentul adecvat afecţiunii pe care o are”, atrage atenţia Felicia Buruiană. 

Aceasta completează că, spre deosebire de România, Marea Britanie alocă numărul de paturi pe specialitate şi nu pe numele unui medic specialist, aşa cum se procedează la noi.

Ce se va întâmpla cu paturile tăiate

În perioada 2014 – 2016, din cele peste 400 de spitale de stat, aflate atât în subordinea Ministetului Sănătăţii cât şi în cea a autorităţilor locale, au fost tăiate mii de paturi. Până în anul 2016 au fost tăiate 4.177 de paturi din spitalele de stat conform unor cerinţe venite de la Uniunea Europeană. Iar reducerea numărului de paturi din spitale trebuie să continue până în anul 2022.

Oficiali din sistem au explicat însă că paturile care vor fi tăiate de la unele unităţi sanitare vor fi redistribuite la alte unităţi medicale, unde sunt necesare, sumele contractate cu casele judeţene respective urmând a fi mai mari. „Nu se transformă nimic până nu pui ceva în loc înainte”, au precizat oficialii, care se uită la alte sisteme de sănătate din Europa pentru a adopta modelul potrivit.

Cum e în străinătate

De pildă, Estonia oferă un bonus medicilor de familie pentru a preveni şi gestiona bolile cronice, medicii generalişti din Italia primesc stimulente pentru a-i tria pe pacienţi, dar şi pentru a lua decizii eficiente legate de prescrierea medicamentelor şi de internările în spital. „În Suedia sunt 259 de paturi la suta de mii de locuitori, în Marea Britanie sunt 275 de paturi la suta de mii de locuitori, în Bulgaria sunt 681 de paturi la suta de mii de locuitori, în Polonia sunt 560 de paturi la suta de mii de locuitori în timp ce în Germania sunt 827 de paturi la suta de mii de locuitori”, informează Ministerul Sănătăţii.