UDMR ia în calcul ieşirea de la guvernare din cauza intervenţiei MAE în procesul CEJ privind ICE. Hunor: Mă voi întâlni miercuri cu premierul Ponta

UDMR ia în calcul ieşirea de la guvernare, motivul fiind, potrivit „Gândul”, intervenţia MAE într-un proces la Curtea Europeană de Justiţie, căreia UDMR i se adresase după ce, în septembrie, CE a respins Iniţiativa Cetăţenească Europeană pentru protecţia minorităţilor naţionale, iniţiată de Uniune, informează gandul.info.

UPDATE Kelemen Hunor: Reacţia ministrului Corlăţean denotă o gândire nu prea potrivită pentru secolul XXI sau o dorinţă de manipulare. Mă întâlnesc miercuri cu premierul Ponta

Preşedintele UDMR Kelemen Hunor, ministru al Culturii, a declarat sâmbătă, pentru HotNews.ro, că reacţia ministrului de Externe, Titus Corlăţean, faţă de iniţiativele cetăţeneşti privind statutul minorităţilor în Europa denotă o gândire nu prea potrivită pentru secolul al XXI-lea sau o dorinţă de manipulare. 

Vicepremierul a precizat ca va avea miercuri dimineaţa o nouă discuţie cu premierul Victor Ponta pe aceasta tema după ce şi anterior ceruse retragerea intervenţiilor Ministerului de Externe împotriva initiaţivelor cetăţeneşti la Tribunalul Uniunii Europene. 

Întrebat dacă UDMR se gândeste să iasă de la guvernare în cazul în care MAE nu-şii retrage acţiunea de la instanţa europeană, Kelemen Hunor a afirmat că discuţiile pe această temă rămân în coaliţie până când premierul „va lua o decizie”.

„Eu am cerut retragerea României din acest proces. Am văzut reacţia ministrului Titus Corlăţean. Îmi pare rău că el amesteca statul ungar în această poveste. Printre iniţiatori, şi nu vorbesc doar de initiaţiva noastră, ci de ambele, nu există niciun cetăţean ungar, deci nu are Ungaria nicio legatură cu aceasta iniţiativă”, a declara Hunor pentru HotNews.ro. 

UPDATE Corlăţean: Această dezbatere nu poate fi tratată într-o cheie de politică internă, ci este o problemă de stat

Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe, a făcut precizări cu privire la poziţia României referitoare la procedurile  juridice în curs la Tribunalul Uniunii Europene pe marginea Iniţiativelor cetăţeneşti „Minority SafePack“, în urma articolului apărut pe gandul.info.

Ministrul arată că cele două iniţiative cetăţeneşti privind minorităţile etnice/lingvistice în Uniunea Europeană şi statutul acestora au fost respinse anterior de către Comisia Europeană, iar că această respingere a ţinut cont de prevederile Tratatului Uniunii Europene cu privire la competenţele naţionale ale statelor membre. 

„Decizia de respingere a celor două Iniţiative cetăţeneşti a fost contestată la Tribunalul Uniunii Europene de către semnatarii lor. Decizia procedurală a statului român de a interveni în aceste cauze la Tribunalul UE vizează prevenirea extinderii pe cale jurisprudenţială a competenţelor UE în domenii care ţin de suveranitatea statelor membre, precum domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale“, precizează Titus Corlăţean.

De asemenea, ministrul Afacerilor Externe arată că România susţine poziţia principial corectă a Comisiei Europene, potrivit căreia, în acest domeniu, Uniunea Europeană nu are competenţe atribuite în baza dispoziţiilor tratatelor fundamentale. El adaugă că România a trimis cerere de intervenţie în ambele cauze, iar într-una dintre ele a participat şi la faza scrisă prin transmiterea observaţiilor. 

„Desigur, în această procedură juridică se confruntă două puncte de vedere contradictorii, unul al Uniunii Europene, pe care România îl consideră corect şi îl susţine, iar,  pe de altă parte, se află Ungaria – parte intervenientă în proces, care doreşte să îşi atingă, prin intermediul Uniunii Europene,  dezideratul de a deveni un tutore transnaţional al minorităţilor etnice maghiare din state membre ale UE. Poziţia exprimată de România prin intermediul MAE reprezintă o poziţie consecventă a statului nostru, o chestiune de stat şi nu o problemă sau un orgoliu de ordin personal. Din această perspectivă, apreciez, în calitate de ministru de externe, că exprimarea poziţiei statului român nu poate fi supusă nici negocierii, şi nici compromisului politic“, se arată în precizarea ministrului Titus Corlăţean.

Ministrul menţionează că, pe acest subiect, România a manifestat o poziţie constantă şi fundamentată pe principiile constitutive ale Tratatelor UE.

În final, el subliniează că această dezbatere nu poate fi tratată într-o cheie de politică internă, ci este o problemă de stat, care impune o abordare consecventă şi fermă de pe poziţia promovării interesului naţional şi a principiilor fundamentale ale Uniunii Europene.

UPDATE Precizările făcute de Radu Podgorean, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe 

Radu Podgorean, secretar de stat pentru afaceri politice şi relaţia cu Parlamentul din cadrul MEA, a făcut unele precizări în urma declaraţiilor făcute de secretarul general al UDMR pentru agenţia agenţiei de presă MTI: 

„Chestiunea stabilirii şi menţinerii de relaţii consulare de către România cu alte state este, potrivit legii,  de competenţa Ministerului Afacerilor Externe, care are sarcina realizării politicii externe a statului român.

Deschiderea de noi oficii consulare pe teritoriul României face obiectului dialogului direct între ministerele de externe român şi al statului interesat.

Referirea la comunitatea numeroasă a maghiarilor din România prin raportare la comunitatea etnicilor români care trăiesc în Ungaria este una incorectă, întreţinând, voit sau nu, o confuzie care nu are menirea de a contribui la dezvoltarea în continuare, în spirit european, a relaţiilor privilegiate între două state membre UE, precum este cazul României şi Ungariei. Interesele maghiarilor din România sunt reprezentate de statul ai cărui cetăţeni sunt, adică de România.

Întrucât nu există o practică în materie şi nici o obligaţie constituţională/legală pentru MAE de a se consulta cu partidele politice în chestiuni de natură consulară şi având în vedere faptul că partidele politice, parlamentare sau nu, nu au comptenenţe în a asigura reprezentarea diplomatică şi consulară a României faţă de parteneri externi, Ministerul Afacerilor Externe consideră declaraţiile sus menţionate drept lipsite de obiect“.

Conform sursei citate, tensiunile ar fi fost generate de intervenţia MAE în procesul în care UDMR a contestat respingerea de către Comisia Europeană a Iniţiativei Cetăţeneşti Europene (ICE) privind protecţia minorităţilor naţionale - Minority SafePack, iniţiată de Uniune şi susţinută de Uniunea Federală a Naţionalităţilor din Europa (FUEN), al cărei vicepreşedinte este Kelemen Hunor. „Gândul” notează că MAE a susţinut punctul de vedere al Comisiei Europene, poziţionându-se astfel împotriva UDMR. De asemenea, Kelemen Hunor a declarat pentru „Gândul” că nu a existat o consultare în coaliţie pe tema acestui subiect.

Iniţiativa prin care se solicita aprobarea de către Uniunea Europeană a unor reglementări mai clare privind minorităţile pe şase tematici - „Limbile regionale sau minoritare, educaţie, cultură şi diversitate culturală", „"Politica de dezvoltare regională", „Participarea şi implicarea societăţii civile", „Egalitate şi anti-discriminare", „Media audio-vizuală şi conţinutul digital" şi „Sprijin pentru comunităţile minorităţilor naţionale" - a fost respinsă de Comisie pe motiv că „în mod evident, este în afara limitelor prerogativelor UE să prezinte o propunere urmărind implementarea Tratatelor printr-un act juridic al Uniunii". „Decizia a fost una politică", a comentat la vremea respectivă Kelemen Hunor, anunţând contestarea sa la Curtea Europeană de Justiţie. „Gândul" relatează de asemenea că România, prin Ministerul Afacerilor Externe, a formulat o cerere de intervenţie care a şi fost acceptată, termenul limită de depunere a argumentaţiei fiind stabilit pentru finalul lui iunie acest an. Conform sursei citate, MAE a susţinut aceeaşi poziţie cu Comisia Europeană.

Potrivit „Gândul", preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, ar fi avut o discuţie cu premierul Victor Ponta, în care i-ar fi cerut acestuia retragerea intervenţiei transmise de MAE. Potrivit unor surse din Coaliţie, citate de „Gândul", şeful guvernului a vorbit cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean, care i-ar fi spus că un pas înapoi echivalează cu demisia sa. În aceste condiţii, UDMR ar lua în calcul ieşirea de la guvernare, însă o decizie finală ar urma să fie luată după o ultimă discuţie pe care Kelemen Hunor şi Victor Ponta ar trebui să o aibă săptămâna viitoare.

Referitor la acest subiect, preşedintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, a declarat că subiectul intervenţiei României în procesul de la Luxemburg nu a făcut obiectul niciunei consultări în Coaliţie. „A fost o acţiune partizană a MAE! Am cerut retragerea intervenţiei", a declarat liderul Uniunii.

Întrebat dacă Uniunea ia în calcul ieşirea de la guvernare, în condiţiile în care aceasta nu va fi retrasă, Kelemen Hunor a spus: „Nu vreau să răspund la această întrebare, dar poziţia mea foarte hotărâtă o cunoaşte premierul, de la el aştept un răspuns. Pentru mine este o chestiune de onoare!".

„Gândul” notează că a solicitat MAE intervenţia pe care a făcut-o în cadrul procesului, însă până la momentul publicării materialului nu a primit un răspuns.

În eventualitatea plecării UDMR de la guvernare, Victor Ponta se poate baza pe o majoritate de 317 deputaţi şi senatori de la PSD, PPDD, PC şi minorităţi. Acestora ar urma să li se alăture şi cei care l-au urmat pe Călin Popescu Tăriceanu, în jur de 20 de aleşi, ceea ce ar asigura o susţinere cu aproape 50 de voturi în plus decât cele 288 minimum necesare.