Rectificarea bugetară se împiedică de-un ciot constituţional
0
Într-o încercare de a lovi din nou în Guvernul Ponta, liberalii au găsit o hibă constituţională în ordonanţa privind rectificarea bugetară, deşi Executivul a folosit aceeaşi tactică şi anul trecut. Totuşi, demersul PNL arată câteva observaţii de fineţe juridică
Cu strategia de a taxa, din Opoziţie, orice şovăire a Guvernului Ponta, liberalii au ajuns la faza detaliilor juridice. Rectificarea bugetară adoptată de Guvernul Ponta prin ordonanţă simplă săptămâna trecută este ultimul exemplu în acest sens. Mai întâi, trebuie să precizăm că rectificarea bugetară a fost adoptată în timpul vacanţei parlamentare, perioadă în care, în fiecare an, Parlamentul deleagă din puterea de legiferare Guvernului, în baza unei legi speciale. Este vorba despre legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, „în domenii care nu fac obiectul legilor organice“, după cum spune articolul 115 din Constituţie. La prima vedere, Guvernul a procedat corect: a adoptat o ordonanţă simplă care a modificat Legea bugetului de stat pe 2015, o lege ordinară, inferioară unei legi organice.
Numai că, tot în ordonanţa de rectificare bugetară, Guvernul a introdus o derogare şi de la Legea finanţelor publice, o lege cu caracter organic, care, potrivit Constituţiei, nu poate fi modificată de Guvern printr-o ordonanţă simplă. „Prin derogare de la art.44 din Legea nr.500/2002 (Legea finanţelor publice - n.r.) se autorizează ordonatorii principali de credite să efectueze şi să aprobe virări de credite bugetare neutilizate de la «Obiective/proiecte de investiţii în continuare» şi «Obiective/proiecte de investiţii noi» la poziţia «Alte cheltuieli de investiţii»“, sună, foarte tehnic, textul derogării, din care deducem, mai degrabă, că pot fi trecuţi nişte bani bugetari dintr-un buzunar într-altul. „Este vorba de investiţii în maşini, mobilier sau dotări în loc de investiţii în proiecte majore, care sunt astfel abandonate“, traduce secretarul executiv al PNL, Radu Carp.
„N-au vrut să asculte“
Dincolo de intenţiile derogării, esenţial rămâne faptul că a fost modificată o lege organică printr-o procedură neconstituţională. „Înainte de finalul sesiunii parlamentare, când am adoptat Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe, noi i-am avertizat să nu modifice legi organice. N-au vrut să asculte“, spune deputatul PNL Gabriel Andronache.
Faptul că Legea finanţelor publice (modificată la pachet cu Legea bugetului de stat prin rectificarea bugetară) are caracter organic este esenţial. Radu Carp, la bază profesor de drept constituţional, a explicat pe Facebook: „În mod concret, Guvernul Ponta încalcă Constituţia prin faptul că această derogare se face de la o lege organică, printr-un act normativ cu caracter ordinar, cum este cazul ordonanţei simple. În consecinţă, PNL solicită Guvernului Ponta să se întrunească de urgenţă într-o nouă şedinţă, premierul să-şi întrerupă vacanţa în străinătate şi să corecteze rectificarea bugetară astfel încât aceasta să fie una constituţională“.
Ordonanţă de urgenţă, nu ordonanţă simplă
Cum ar trebui să modifice premierul Ponta rectificarea bugetară astfel încât să nu mai existe niciun dubiu de legalitate? Răspunsul îl găsim în Constituţie, tot la articolul 115 (care prevede abilitatea Guvernului de a emite ordonanţe). „Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora“, spune Constituţia. Aşadar, Guvernul poate modifica şi legi organice, dar prin ordonanţă de urgenţă (OUG), nu prin ordonanţă simplă. „Calea constituţională era,într-adevăr, aceea de a emite ordonanţă de urgenţă. Asta trebuie să facă Guvernul în continuare“, spune şi liberalul Gabriel Andronache.
Atunci de ce nu a recurs Ponta de la bun început la OUG? Pentru că o ordonanţă de urgenţă, imediat după publicarea în Monitorul Oficial, trebuie trimisă la Parlament. „Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la trimitere“, arată Constituţia. Or, dacă ar fi adoptat rectificarea bugetară printr-o ordonanţă de urgenţă, premierul Victor Ponta ar fi trebuit să le strice vacanţa parlamentarilor. „Ordonanţa trebuie validată printr-o lege, iar pentru a trece o lege PSD are nevoie de majoritate. Ar fi fost dificil ca pe timp de vară PSD să strângă o majoritate în Parlament“, mai spune Andronache. În plus, pentru Victor Ponta este riscant să verifice acum dacă mai are majoritate, în condiţiile în care Liviu Dragnea îl izolează pe zi ce trece în PSD. În plin joc politic, o sesiune extraordinară în Parlament ar putea însemna oricând schimbarea majorităţii, deci trântirea Guvernului Ponta.
Doar Ciorbea poate contesta la CCR
Experienţa de anul trecut poate fi un alt motiv pentru care Ponta a adoptat rectificarea bugetară printr-o ordonanţă simplă, nu de urgenţă. Prima rectificare bugetară din 2014 a fost adoptată, la începutul lunii august, deci tot pe timp de vacanţă parlamentară, prin ordonanţa simplă numărul 9 din 2014. Iar acea ordonanţă, la fel ca şi cea din acest an, modifica tot Legea finanţelor publice, ba chiar şi acelaşi articol, referitor la „virări de credite bugetare“. „Nu ştiu ce a fost în anii din urmă. Important este acest demers“, spune Gabriel Andronache. „Cam multe scăpări au avut domnii de la PNL, dar chiar şi aşa nu cred că au vreo şansă“, spune avocatul Elenina Nicuţ. Singura şansă a liberalilor este ca ordonanţa să fie contestată la Curtea Constituţională de Avocatul Poporului (singurul care poate contesta ordonanţe). Însă cum Victor Ciorbea a închis ochii la majoritatea ordonanţelor adoptate de Guvernul Ponta, este foarte puţin probabil să se sesizeze în acest caz.
Se încarcă comentariile...
