Corespondenţă de la Bruxelles. Delegaţia României a plecat în siguranţă. Klaus Iohannis, după întâlnirea cu secretarul general al NATO: Mulţumesc, dragă Jens!
0
Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, vineri, la Bruxelles cu secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg. Discuţia dintre cei doi a fost axată pe chestiuni de securitate internaţională, în contextul atentatelor teroriste din Franţa şi Belgia. Stoltenberg a felicitat România pentru consensul politic de a aloca Armatei 2% din PIB, iar Klaus Iohannis l-a invitat pe secretarul general al NATO în România.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, l-a invitat pe secretarul general al NATO în România. Iohannis a vorbit despre statutul României de membru NATO şi despre faptul că acest statut reprezintă "fundamentul politicii noastre externe şi de securitate". De asemenea, cei doi au vorbit despre angajamentele asumate sub umbrela Articolului 5 din Tratatul NATO, dar şi despre finanţarea Armatei cu 2% din PIB, propusă de preşedintele Iohannis partidelor din România. Nu în ultimul rând, Klaus Iohannis a menţionat că în timpul întâlnirii s-a discutat despre "nevoia susţinerii continue din partea NATO a ţărilor din vecinătatea estică şi că Ucraina, Republica Moldova şi Georgia trebuie să primească atenţia deosebită a Alianţei, pentru a răspunde noilor provocări de securitate din regiune”.
Preşedintele a mai spus că l-a informat pe secretarul general al NATO despre progresul făcut de România în dezvoltarea bazei de la Deveselu, care va deveni operaţională până la sfârşitul acestui an.
Declaraţia comună a preşedintelui României, Klaus Iohannis şi a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg:
Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a mulţumit României pentru misiunea în Afganistan. „M-am întîlnit cu soldaţii români de Crăciun în Afganistan şi am fost foarte impresionat de ceea ce am văzut acolo. Ceea ce faceţi acolo contribuie la lupta împotriva terorismului. Am vrut să prevenim ca Afgansitul să devină un refugiu pentru terorişti. NATO îşi continuă eforturile de a contribui la lupta globală antiterorism“, a precizat Stoltenberg.
Jens Stoltenberg a mai spus că atât NATO, cât şi România se angajează ferm să sprijine Moldova şi Ucraina.
„NATO este pregătit să reacţioneze la orice ameninţare împotriva aliaţilor. Aş dori să salut decizia României de a ajunge la un consens politic cu toate partidele pentru a aloca 2% pentru Apărare. Este un bun exemplu de angajament. Este un exemplu pentru multe alte ţări.Dacă România îşi poate creşte bugetul pentru Apărare este important pentru întreaga alianţă“, a conchis Jens Stoltenberg.
La rândul său, preşedintele României, Klaus Iohannis, a subliniat că întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, reconfirmă angajamentele asumate de România în cadrul NATO.
Declaraţia integrală a preşedintelui Klaus Iohannis:
"Mulţumesc foarte mult, domnule Secretar General, dragă Jens, pentru primirea frumoasă, pentru aprecierea la adresa României. Sunt foarte bucuros că mă aflu astăzi aici. Vizita mea confirmă angajamentul ferm al României faţă de partenerii nord-atlantici. Astăzi l-am asigurat pe domnul Secretar General de întreaga susţinere pentru eforturile alianţei şi am reinterat invitaţia de a vizita România, vom conveni împreună un moment potrivit pentru acest lucru.
Am avut o discuţie foarte bună, plină de substanţă. Statutul Romaniei de membru al NATO şi UE, precum si Parteneriatul Strategic cu SUA, reprezintă, în definitiv, fundamentul polticii noastre externe şi de securitate.
Anul 2014 a pus Europa şi întreaga lume în faţa unor provocări de securitate greu de imaginat în urmă cu puţin timp. Asistăm îngrijoraţi la intervenţiile militare ilegale şi la încălcarea integritătii teritoriale a unor state. Acestea reprezintă o încălcare a dreptului internaţional şi clar generează insecuritate în regiune.Am convenit că este momentul să reconfirmăm prin acţiuni ferme solidaritatea la nivelul Alianţei pentru a arăta clar că spiritul Articolului 5, care leagă membrii NATO în angajamentul de a se proteja mutual, este la fel de puternic acum, ca în momentul fondării Alianţei noastre. În acest sens, pentru România este foarte important procesul de punere în aplicare a deciziilor luate la ultimul summit NATO în ceea ce priveşte măsurile de reasigurare a securităţii ţărilor aliate din zonă.
În acest context, am abordat subiectul cheltuielilor de apărare în situaţia în care evoluţiile în materie de securitate la nivel internaţional, în special în vecinătatea estică a Uniunii, Ucraina, dar şi angajamentele asumate în cadrul NATO, au determinat necesitatea creşterii de către România a acestor cheltuieli. L-am informat pe domnul Secretar General că România a poiectat atingerea în 2017 a nivelului de 2% din PIB pentru apărare şi păstrarea acestui nivel pentru cel puţin 10 ani.
Am discutat, de asemenea, despre nevoia susţinerii continue din partea NATO a ţărilor din Vecinătatea Estică. Am subliniat faptul că Ucraina, Republica Moldova şi Georgia trebuie să primească atenţia deosebită a Alianţei pentru a răspunde noilor provocări de securitate din regiune.
L-am informat pe domnul Secretar General de progresul făcut de România în dezvoltarea Bazei de la Deveselu, care va deveni operaţional în acest an. Subliniez, încă o dată, natura defensivă a acestei baze şi faptul că reprezintă o contribuţie importantă a României, în parteneriatul cu Statele Unite ale Americii, pentru a întări capabilităţile NATO.
Am confirmat pe această cale şi contribuţia semnificativă a României la misiunea NATO din Afganistan, în spiritul solidarităţii din Alianţă. Mulţumesc, domnule Secretar General. Vă mulţumesc dumneavoastră, vă doresc o zi bună!"
Întâlnire cu Jean-Claude Juncker şi Donald Tusk
Iohannis s-a întâlnit joi cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, în cadrul întâlnirilor discutându-se teme foarte sensibile pentru România:ridicarea raportului MCV şi aderarea la spaţiul Schengen.
„Am căzut de acord ca în următorii ani, pe timpul mandatelor noastre (ale lui Iohannis şi Juncker) vom finaliza acest obiectiv cu succes, pentru că România a făcut progrese semnificative în consolidarea statului de drept şi în consolidarea independenţei Justiţiei”, a spus Iohannis după întâlnirea cu liderii Europei.
Prima vizită oficială a preşedintelui Iohannis poate fi analizată din două perspective. Pe de o parte, poate fi catalogată drept o vizită de curtoazie, în care liderii europeni au ţinut să-l cunoască personal pe succesorul lui Traian Băsescu. Pe de altă parte, la întâlnirea de ieri au fost abordate subiecte sensibile pentru România, dar şi pentru întreaga Europă, cum ar fi spaţiul Schengen, MCV şi zona euro.
Analistul de politică externă Cristian Unteanu concluzionează: „Dacă ar fi să se urmeze regula nescrisă, dar cu tradiţii foarte solide, acest tip de primă vizită ar trebui să fie una mai mult protocolară, de prezentare a unei viziuni generale, de poziţionare în raport cu interlocutorii-cheie din instituţiile europene şi, cel mult, de anunţare a unora dintre marile priorităţi ale mandatului care de-abia a început”.
Delegaţia a ajuns cu bine acasă
Delegaţia României la Bruxelles a sosit la Bucureşti în siguranţă, în condiţiile în care, ieri, autorităţile belgiene au fost alertate cu privire la o serie de atacuri teroriste iminente.
Operaţiunea antiteroristă efectuată joi în Belgia a permis arestarea a 13 persoane, în cadrul anihilării unei grupări care pregătea atentate pentru "a ucide poliţişti", a anunţat vineri Parchetul federal, adăugând că autorităţile vor cere extrădarea a doi cetăţeni arestaţi în Franţa, potrivit AFP.
Tot ieri seară, Organismul de coordonare pentru analiza ameninţării teroriste din Belgia a ridicat nivelul de vigilenţă la 3 pe o scară de 4 pentru toate serviciile de poliţie din Belgia, după ce poliţia federală a primit un apel care anunţa că, în staţia de metrou Ribaucourt din Bruxelles, la orele 16, un tânăr a scos o armă şi a început să strige „Allah Akbar”. Ulterior, el a fost găsit de poliţie, refugiat într-o locuinţă din apropierea canalului.
Se încarcă comentariile...
