Cine se află în spatele atacului PSD la Codul Penal. Finul lui Ponta: „Mă nenorocesc, mă fac penal... Eu voiam doar o dezbatere“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dintre 2011, de la protestul faţă de încătuşarea lui Nicolescu, liderii PSD au o lungă tradiţie de obstrucţionare a Justiţiei FOTO Mediafax
Dintre 2011, de la protestul faţă de încătuşarea lui Nicolescu, liderii PSD au o lungă tradiţie de obstrucţionare a Justiţiei FOTO Mediafax

Zece parlamentari, dintre care patru cu probleme penale, au depus la Parlament un proiect de modificare a Codului de procedură penală astfel încât să facă imposibilă arestarea preventivă, dar şi să pună piedici în calea anchetelor. Iniţiatorul proiectului, deputatul Marius Manolache, finul lui Victor Ponta, susţine că a fost atacat pe nedrept şi că modificările nu au nicio legătură cu dosarul Realitatea Media în care este pus sub urmărire penală.

Zece senatori, nouă din partea PSD şi unul de la minorităţi, au depus la Senat o iniţiativă legislativă care prevede multiple modificări ale Codului de procedură penală. Dintre cei zece, patru sunt cercetaţi penal, cum este chiar cazul iniţiatorului proiectului, Marius Manolache, iar alţi trei sunt trimişi în judecată sau condamnaţi,  iar proiectul lor pare croit pentru a salva penalii din Parlament de condamnări, de arestul preventiv, dar şi de spaima denunţurilor.  Mai mult, ei vor pedepse aspre pentru magistraţii care îi trimit în „beciul domnesc“ şi asta cât mai repede, astfel încât au cerut ca modificările să treacă prin Parlament în procedură de urgenţă.  

Cine se află în spatele proiectului: aleşi penali şi profani în ale Justiţiei

image

Marius Manolache, iniţiatorul legii este deputat aflat la primul mandat, de profesie avocat, specializat pe Drept internaţional. În 2007, a obţinut şi o diplomă de Master în criminalistică. În perioada 1994-2000 a lucrat în Ministerul de Interne ca ofiţer de cercetare penală, iar din 2000 până în 2012 a profesat ca avocat, având propriul său cabinet. Din 2010 este vicepreşedintele PSD Ilfov. Manolache este finul lui Victor Ponta şi este urmărit penal în dosarul „Realitatea Media“. El a povestit, într-o intervenţie televizată din 2013, că a lucrat împreună cu Ponta în perioada în care acesta nu era preşedintele PSD şi a arătat că Ponta este naşul lui.

image

Marian Ghiveciu deputat PSD, a fost trimis în judecată, în decembrie 2011, pentru instigare la abuz în serviciu.  Născut la 15 aprilie 1969, în comuna Pogoanele, judeţul Buzău, în 1993, el a absolvit Şcoala populară de artă, specialitatea Teatru şi Regie, iar în 1995 a absolvit Facultatea de Geografie, la specializarea Turism. În 2012, a terminat Facultatea de Management, în domeniul Ingineriei Economice în Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

image

A deţinut, pe rând,următoarele funcţii: administrator al Spitatului orăşenesc Pogoanele, profesor la Clubul Copiilor şi Elevilor din aceeaşi localitate, a ajuns apoi şef al biroului de administraţie publică locală din cadrul Primăriei Pogoanele, director general al societăţii „Aaxo Frigo“, iar din 2008 este deputat. În prezent, este vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor.

Bogdan Dănuţ. Născut în 1968, în comuna Drăgăneşti din judeţul Bihor, are o licenţă de inginer zootehnist la Universitatea de Ştiinţe Agricole, obţinută în 1992 şi o diplomă de Master în Drept Administrativ şi Relaţii Europene de la Universitatea de Vest din Arad. Între 1992 şi 1996 a lucrat ca inginer zootehnist, iar din 1996 până în 2012 a fost primar al comunei Drăgăneşti, timp în care a ocupat şi funcţia de preşedinte al PSD Drăgăneşti.

image

Ulterior, a ajuns vicepreşedinte la PSD Bihor, iar în perioada 2010-2012 a fost şi preşedinte al Ligii Aleşilor Locali. Tot în aceeaşi perioadă a fost şi consilier eparhial la Episcopia Ortodoxă a Oradiei. În CV-ul său, Bogdan Dănuţ se laudă şi cu două decoraţii: „Primar de trei stele“, respectiv „Primar de patru stele“. Din 2012 şi până acum deputatul a vorbit în Parlament mai puţin de patru minute. Într-una dintre intevenţii, Dănuţ a explicat cum „societatea românească are nevoie de valorile creştine“.

Florin Pâslaru – deputat PSD,  a fost condamnat, în martie 2015, de către Înalta Curte, pentru conflict de interese, după ce şi-a angajat fiul la cabinetul său parlamentar.

image

În prezent, activează în Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor. Se află la al doilea mandat în Parlament. În CV-ul său, Pâslaru vorbeşte despre pregătirea sa, care nu are însă nicio legătură cu domeniul juridic. „Sunt o persoană foarte cunoscută în oraşul meu, datorită nu numai funcţiilor avute anterior în administraţia publică locală, a implicării mele directe în cele mai puternice mijloace de comunicare media din zonă, dar şi a acţiunilor mele în activităţi de promovare a educaţiei, culturii, divertismentului precum şi în activităţi de promovare a valorilor tradiţionale româneşti“, scrie el în CV.

A absolvit Facultatea de Tehnologia şi Chimia Produselor Alimentare şi Tehnică Piscicolă (1979-1983), are o diplomă de Master obţinută la Universitatea „Danubius“ din Galaţi, în domeniul Managementului financiar şi al administraţiei publice, a urmat cursuri universitare la Institutul Diplomatic Român şi la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I“. A lucrat trei ani ca inginer pisicol în Galaţi, apoi a urcat treptele ierarhice până ce a ajuns Director General la S.C. Compact Expo S.RL.. În perioada 2000-2005 a coordonat administrarea domeniului public, în cadrul Primăriei Galaţi, iar între 2002 şi 2008 a devenit acţionar, respectiv preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C. TV Galaţi SA. Ulterior, în 2008, a devenit deputat. Astfel, singura sa legătură cu justiţia rămâne faptul că, la începutul anului trecut, a fost trimis în judecată pentru conflict de interese după ce şi-a angajat fiul la cabinetul său parlamentar.

Cătălin Rădulescu a fost trimis în judecată în aprilie 2014, fiind acuzat de luare de mită şi dare de mită.

image

 Deputatul PSD Argeş este de profesie medic, absolvent al Facultăţii de medicină generală din Timişoara. A profesat la Spitalul din Câmpulung Muscel şi, ulterior, la Spitalul Judeţean Argeş. A fost deputat în perioada 1990-1992, din partea FSN, iar al doilea mandat l-a obţinut în 2012. A luptat în Revoluţia din 1989 şi a primit, în 2009, distincţia de „Cavaler al Ordinului Sfântului Ioan din Ierusalim al cavalerilor de Malta“.

Deputatul PSD Rodin Traicu se află la primul mandat în Parlament şi activează în Comisia pentru industrii şi servicii. Este de profesie inginer, iar în 2002 a obţinut titlul de doctor în Ştiinţele Ingineriei Mecanice. A lucrat ca inginer din 1982 până în 1993, iar în 1993 a ajuns inginer, iar ulterior director adjunct la RENEL, Filiala Electrocentrale Drobeta Turnu-Severin. A fost secretar de stat în Ministerul Economiei.

image

Adrian Mocanu este de profesie economist, absolvent al Facultăţii de Comerţ din cadrul Academiei de Studii Economice. În CV, el scrie că a fost manager în perioada 2004-2008, fără a preciza unde anume. Mocanu se află la al doilea mandat de deputat şi activează în Comisia de buget din Camera Deputaţilor. În perioada 2010-2012, a fost vicepreşedinte la Crucea Roşie. În opt ani de mandat, Mocanu a vorbit mai puţin de două minute în Parlament, de fiecare dată când a depus jurământul. Mocanu este fiul „baronului“ de Buzău Victor Mocanu, trimis în judecată pentru fapte de corupţie, şi a intrat în Parlament când avea doar 25 de ani.

image

Ciprian Nica este vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor şi doctor în ştiinţe juridice. Se află la al doilea mandat în Parlament. Nica şi-a retras semnătura de pe proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală şi a declarat că acesta ar trebui discutat în altă formă.

image

Eugen Uricec se află la al treilea mandat de parlamentar şi este inginer în domeniul construcţiilor. A fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, în perioada 2005-2008, din partea PD, iar la finalul anului 2008 a ajuns deputat PDL. În prezent, este vicepreşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii.

Deputatul Nicolae Păun, din partea minorităţilor naţionale, este licenţiat în ştiinţe politice. El a fost şi iniţiatorul celebrului proiect privind amnistia şi graţierea, din „marţea neagră“ a Parlamentului.

„Am vrut o dezbatere“

Dintre cei zece parlamentari care şi-au pus semnătura pe proiect, cei mai mulţi susţin că habar nu au despre ce este vorba, în timp ce Ciprian Nica a anunţat că îşi retrage semnătura. Astfel, doar unul admite că ştie despre ce este vorba, pentru că a fost ideea lui.

Marius Manolache, care a declarat pentru „Adevărul“ că a venit cu ideea proiectului, s-a plâns că presa l-a hăituit şi l-a catalogat drept „penal“, însă el de fapt a dorit o dezbatere mai amplă. „Mă critică, mă nenorocesc, mă fac penal... Dacă v-aţi uitat pe proiect, nu numai despre arestări este vorba. Eu m-am gândit la altceva. M-am gândit la îmbunătăţirea instituţiilor când am făcut acest proiect. Trebuie să vorbim cu CSM, cu Ministerul Justiţiei… Este doar un proiect şi va avea loc o dezbatere publică. În mod special am făcut asta, pentru că ştiam că va avea loc o dezbatere publică şi voiam să discutăm cu toţi factorii de decizie“,  a declarat Manolache.

„Sunt avocat şi pot să văd lacunele din legislaţie. Proiectul nu se referă numai la arestare. Vi se pare normal ca un judecător să condamne dacă nu este convins că inculpatul nu a săvârşit fapta? Actuala legislaţie permite asta. Vă dau un caz: Adrian Năstase, condamnat pe exemple, nu pe probe. Judecătorii trebuie să fie integri, trebuie să răspundă şi ei. Nu sunt şi ei funcţionari publici? Trebuie să fie o minimă de responsabilitate. Ar trebui să fie o lege şi a răspunderii magistraţilor. Nu există aşa ceva. Am mai făcut un proiect de lege, în afară de acesta, privind înfiinţarea unei secţii în cadrul Parchetului General de investigare a infracţiunilor săvârşite de magistraţi. Persoanele care se simt neîndreptăţite, să se adreseze acelei instituţii. Acum nu au cui să se adreseze. CSM se ocupă cu altceva. M-am gândit să completez instituţia, de exemplu la ascultare. Trebuie modificate nişte lucruri acolo pentru că nu mai suntem în Evul Mediu“, a povestit Manolache.  În ce priveşte modificările care vizează procurorii, el susţine că nu e „un atac la nimeni“.

„Nu am nimic cu procurorii. Nu o fac ca un atac la nimeni. Nu fost dezbatere în cadrul PSD. Nu este o decizie politică, este o iniţiativă a mea. Fiecare va vota după conştiinţa sa. Nu are nicio legătură cu dosarul meu“ Marius Manolache, iniţiatorul modificărilor Codului Penal

„Condamnarea şi arestul preventiv devin imposibile“

Cea mai controversată modificare vizează Codul de procedură penală, mai exact articolul 103, care se referă la „aprecierea probelor“, dar şi articolul 396 care se referă la „rezolvarea acţiunii penale“. După cum explică iniţiatorii, „în textul actual, magistratul trebuie să constate dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, însemnând că încă are dubii, dar totuşi pronunţă o condamnare, trecând peste aceste dubii care generează îndoieli“. Astfel, susţin ei, condamnarea trebuie să intervină atunci când magistratul nu mai are absolut niciun dubiu că inculpatul a comis fapta, ceea ce, spun specialiştii, este imposibil.

Exact aceeaşi sintagmă i-a încurcat pe aleşi şi în cazul articolului 223, care face referire la măsura arestării preventive. Din nou, aleşii operează o modificare astfel încât să nu existe dubii cu privire la săvârşirea faptei, dar mai introduc o portiţă de scăpare: măsura arestului preventiv trebuie luată doar dacă există „probe concrete“. Concreteţea probelor, dar şi lipsa oricărei îndoieli privind vinovăţia ar face, în cele din urmă, imposibile atât condamnarea, cât şi arestarea preventivă, susţine specialista anticorupţie Laura Ştefan, în condiţiile în care actualul Cod de procedură penală prevede că măsura poate fi luată „numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune“.

„Judecătorul evaluează adevărul judiciar. Este aproape imposibil să dai condamni pe cineva sau să dispui măsura arestului preventiv dincolo de orice îndoială. Arestul preventiv devine imposibil, pentru că noi nu operăm cu adevărul absolut, ci cu adevărul judiciar“, a explicat Laura Ştefan pentru „Adevărul“.

De altfel, Direcţia Naţională Anticorupţie a reacţionat, printr-un comunicat, faţă de tentativa celor zece aleşi şi a avertizat că adoptarea unei astfel de propuneri „ar diminua semnificativ eficienţa DNA, ar îngreuna identificarea şi pedepsirea infractorilor şi ar afecta în mod sever statutul procurorilor“.

Anchete greoaie şi ameninţări pentru procurori

O serie de modificări incluse în acelaşi proiect sunt menite să pună beţe în roate nu doar judecăţii în sine, ci şi anchetelor. Astfel, denunţurile devin inutile, avertizează Laura Ştefan, pentru că aleşii au mai gândit o modificare: introducerea unui termen-limită pentru denunţători, de fix şase luni de la comiterea faptei. Altfel spus, o persoană care denunţă luarea de mită, de exemplu, şi care în prezent ar putea scăpa, ar putea fi pedepsită dacă denunţul intervine după mai bine de şase luni, ceea ce  descurajează denunţătorii, a explicat Laura Ştefan. În plus, ar îngreuna anchetarea unor fapte comise cu cel puţin şase luni în urmă, fapt care i-ar salva pe inculpaţi de „scheletele din dulap“ care ies la iveală după ani de zile.

Iniţiatorii nu îi uită nici pe procurori şi introduc în Codul Penal o prevedere care ar putea obliga procurorii să soluţioneze plângerile sau denunţurile făcute în termen de cel mult doi ani, riscând, în caz contrar, pedeapsa cu închisoarea. De altfel, şi la articolul 283 din Codul Penal, care sancţionează „reţinerea sau arestarea ori condamnarea unei persoane ştiind că este nevinovată“ cu închisoare de la trei şi zece ani şi interzicerea dreptului de a mai ocupa o funcţie publică, aleşii introduc un nou alineat în care operează cu aceeaşi sintagmă care i-ar salva de arest preventiv. Astfel, ei vor ca nimeni să nu fie reţinut dacă nu există „probe concrete din care să rezulte dincolo de orice îndoială că aceasta a săvârşit o infracţiune“, în caz contrar magistraţii riscând închisoare de la trei luni la trei ani.

PSD luptă pe două fronturi

Senatorii PSD Ovidiu Donţu şi Ioan Chelaru au propus, marţi, în Comisia juridică, un amendament la Codul Penal şi cel de procedură penală, prin care „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice“, înlocuind sintagma „suspiciuni rezonabile“. Potrivit motivaţiei senatorilor care au iniţiat amendamentul, noua formulare este ”mai apropiată de principiul de drept, consacrat, conform căruia cercetarea în stare de libertate este regula, iar dispunerea unor măsuri de arest să fie excepţia.

image
Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite