CCR a decis: Senatul, obligat să redacteze o hotărâre în cazul „Şova”. Cum se poate redeschide subiectul arestării

La cererea CSM şi a preşedintelui Klaus Iohannis, Curtea Constituţională a admis astăzi existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlament după ce Senatul a omis să dea în scris că nu a existat o majoritate validă pentru încuviinţarea cererii DNA de reţinere şi arestare a fostului ministru Dan Şova.

Decizia judecătorilor nu are un impact direct asupra lui Dan Şova, dar dă posibilitatea atacării ulterioare a votului din 25 martie în cazul său. „Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa Plenului din 25 martie 2014 prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o publica în Monitorul Oficial al României”, se arată în comunicatul emis la finalul şedinţei.

Ceea ce au obţinut procurorii este forţarea mâinii Parlamentului să emită o hotărâre, inclusiv atunci când respinge o cerere de arestare, percheziţie sau urmărire penală. Cu acest as în mânecă, cazul „Şova” se poate reîntoarce în curând la Curtea Constituţională dacă PNL atacă hotărârea dată ca urmare a votului din 25 martie şi cere reinterpretarea votului. Surse din CCR au explicat însă pentru „Adevărul” că, şi în această situaţie, e puţin probabil ca DNA să obţină avizul de arestare a lui Dan Şova întrucât opinia majoritară conturată deocamdată informal între judecători e aceea că aplicarea Statutului senatorilor şi deputaţilor şi a Regulamentului Senatului a fost calea corectă, Constituţia primând doar în situaţia vidului legislativ.

Există însă un scenariu în care procurorii DNA pot obţine avizul refuzat de Senat, cu sprijinul PSD, al UDMR şi al formaţiunii din jurul lui Călin Popescu Tăriceanu, pe 25 martie. Acesta ar fi trimiterea unei alte solicitări de încuviinţare a arestării, condiţionate de adăugarea unor probe noi la dosarul „Turceni-Rovinari” deja înaintat Parlamentului. Orice mutare poate fi făcută, însă, doar după ce judecătorii vor redacta motivarea deciziei şi o vor publica în Monitorul Oficial şi după ce noul Statut va fi promulgat de preşedintele Klaus Iohannis.

Detaliul care a adus surprize

Deocamdată, singura consecinţă directă a admiterii la CCR a unui conflict juridic între Parchet, pe de o parte, şi Senat, de cealaltă parte, este aceea că, pe viitor, oricare ar fi decizia Parlamentului se va emite o hotărâre scrisă, care va fi comunicată tuturor autorităţilor interesate şi publicată în Monitorul Oficial. Clarificarea cerută de CSM judecătorilor constituţionalişti este cheia pentru ca votul dat într-un caz concret, inclusiv cel al lui Dan Şova, să poată fi dus pentru interpretare, la CCR. Coincidenţa face ca Şova însuşi să fie autorul amendamentului prin care hotărârile Parlamentului au devenit, în 2009, atacabile la Curte. În acel moment, senatorul PSD introducea modificarae pentru a-i salva lui Mircea Geoană scaunul de preşedinte al Senatului ameninţat de PDL.

În urma modificărilor legislative din ultimele zile, va exista însă aceeaşi regulă la orice solicitare venită pe viitor din partea procurorilor pentru percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unui parlamentar sau pentru începerea urmăririi penale a unui fost ministru care este, în momentul respectiv, şi senator sau deputat. Indiferent de situaţie, Parlamentul va trebui să hotărască luând în calcul majoritatea celor prezenţi şi nu majoritatea senatorilor sau deputaţilor aleşi. Cele două legi care permiteau devirea de la regulă au fost de altfel deja modificate ca urmare a presiunii publice după votul dat în cazul lui Dan Şova în Senat, Statutul aşteptând, în acest moment, doar semnătura preşedintelui pentru promulgare.

Nici dacă PNL va decide să ceară o interpretare în cazul votului dat în Senat pe 25 martie, odată publicată hotărârea din 25 martie în Monitorul Oficuial, nu există însă  perspectiva clară a unei răsturnări de situaţie. Totul depinde de votul judecătorilor CCR între care s-a conturat, deocamdată informal, opinia potrivit căreia Constituţia se poate aplica direct doar acolo unde nu există o lege care să reglementeze situaţia dată. Or, la momentul respectiv, Senatul funcţiona în baza unui Statut care permitea avizarea arestării unui membru al său doar cu votul majorităţii aleşilor şi nu doar cu cel al majorităţii celor prezenţi.

Câştigul este clarificarea majorităţii pe viitor. Nici în situaţia impunerii majorităţii simple ca regulă de adoptare a tuturor hotărârilor DNA nu are, din start, o cale facilă de a obţine acordul pentru arestarea lui Dan Şova. PSD şi UDMR, care s-au sincronizat în ultimii ani fără excepţie atunci când s-a dorit menţinerea protecţiei politice în faţa Justiţiei a unui parlamentar, au în Senat 83 de voturi din 168. Acestora li se adugă susţinerea din partea celor 15 senatori PLR şi PC, în condiţiile în care PNL şi neafiliaţii însumează 69 de voturi. O minimă mobilizare în plen a majorităţii sau atragerea  unui număr minim de voturi punctuale din partea PNL poate, astfel, asigura cu uşurinţă un control asupra rezultatului.

Trei sesizări şi o decizie  

Astăzi, Curtea Constituţională a avut în discuţie trei sesizări pornind de la interpretarea dată în Parlament votului din 25 martie în cazul cererii de încuviinţare a reţinerii şi arestări formulate de DNA pe numele senatorului PSD Dan Şova în dosarul „Turceni-Rovinari”. A admis-o doar pe cea venită din partea preşedintelui CSM.

Una din cele trei, cea trimisă de PNL pentru a reclama neconstituţionalitatea art. 173 din Regulamentul Senatului, a rămas între timp fără obiect, senatorii aducându-şi reglementările interne în acord cu Constituţia săptămâna trecută, după scandalul iscat în cazul Şova. „În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a respins, ca devenită inadmisibilă, sesizarea de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţiile art.173 din Regulamentul Senatului”, arată CCR.

Celelalte două, cerând un verdict privind existenţa unui conflict de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlament, au venit din partea preşedintelui Klaus Iohannis, respectiv din partea CSM. Dacă Iohannis a reclamat „omisiunea celor două Camere ale Parlamentului de a pune de acord cu prevederile Constituţiei” atât procedura de ridicare a imunităţii cuprinsă în Regulamentul Senatului cât şi articolul din Statutul deputaţilor şi senatorilor refertor la reţinerea, arestarea sau percheziţionarea unui parlamentar, CSM a cerut explicit Curţii Constituţionale să arate calea de urmat atunci când Parlamentul trebuie să redacteze o hotărâre, dar nu o face, invocând că nu a întrunit majoritatea voturilor.

Concluzia: „Curtea a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Senatul României, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta şi publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în Plenul Senatului. Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa Plenului din 25 martie 2014 prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o publica în Monitorul Oficial al României”.

Argumentele preşedintelui în invocarea unul conflict constituţional au fost, pe de altă parte, respinse.