Iohannis a aprobat cererea de urmărire penală în cazurile Roman, Voiculescu şi Stănculescu. Lista completă a celor cercetaţi în dosarul „Mineriada“

Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost pus sub acuzare de procurorii militari în dosarul „Mineriada“ pentru infracţiuni contra umanităţii, constând în aceea că, în calitate de preşedinte al CPUN, a decis reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii prin declanşarea unui atac asupra populaţiei civile în iunie 1990, urmat de aducerea minerilor din Valea Jiului în Capitală.

Update Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, marţi, ministrului Justiţiei, cererea de urmărire penală pentru Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu şi Victor Atanasie Stănculescu, pentru urmarea procedurilor legale, având în vedere solicitarea procurorului general.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis astăzi  Ministrului Justiţiei, Robert-Marius Cazanciuc, cererea de urmărire penală în cazurile: Roman Petre (fost Prim-ministru al României în perioada 26 decembrie 1989 – 26 septembrie 1991),  Voiculescu Gelu – Voican (fost Viceprim-ministru al României în perioada 28 decembrie 1989 – 28 iunie 1990), şi a lui Stănculescu Victor Atanase (fost Ministru al Apărării Naţionale în perioada 16 februarie 1990 – 30 aprilie 1991),  pentru a se proceda conform legii.

Sursa citată arată că totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestor cereri.
 

Ordonanţa Parchetului Militar

Potrivit ordonanţei întocmite de Parchetul Militar, iniţial, Ion Iliescu a fost cercetat pentru trei infracţiuni: propagandă pentru război, genocid (săvârşit prin: uciderea membrilor colectivităţii sau grupului, vătămarea gravă a integrităţii fizice sau mintale a colectivităţii sau grupului, supunerea colectivităţii sau grupului la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică) şi tratamente neomenoase prin dislocare sau lipsirea de libertate fără temei legal.

Ulterior, procurorii militari au dispus schimbarea încadrării în infracţiuni contra umanităţii constând în aceea că "în zilele de 11-12.06.1990, în calitate de preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţionala (CPUN), împreună cu Roman Petre, Măgureanu Virgil, Voiculescu Gelu-Voican, Dumitru S. Nicolae, general (rez.) Chiţac Mihai, general-maior (rez.) Diamandescu Corneliu, general maior (rez.) Florescu Mugurel şi alţii, a decis reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, în baza acestei hotărâri fiind declanşat, în dimineaţa zilei de 13.06.1990, un atac asupra unei populaţii civile, la care au participat forţele militare ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale şi Serviciului Român de Informaţii, atac soldat cu decesul a patru persoane şi rănirea a altor trei prin împuşcare, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aproximativ 270 de persoane".

Întâlnirile la de Scroviştea şi Victoria

Procurorii mai susţin că Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu, Nicolae Dumitru, Corneliu Diamandescu, Mihai Chiţac şi Mugurel Florescu au decis, în cadrul unor întâlniri la Palatele Scroviştea şi Victoria,  pe data de 13 iunie 1990, organizarea unei deplasări la Bucureşti a unui număr de peste 10.000 de mineri din Valea Jiului, care au continuat atacurile din Piaţa Universităţii asupra populaţiei civile, provocând vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 persoane.

I.    Cine sunt principalii acuzaţi

1. Ion Iliescu – preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţionala (CPUN).
2. Virgil Măgureanu – director al SRI.
3. General maior (rez) Corneliu Diamandescu- şef al Inspectoratului General al Poliţiei şi prim-adjunct al ministrului de Interne.
4.General (rez) Petre Peter- fost comandant al UM 0575 Măgurele.
5.General (rez) Vasile Dobrinoiu – fost comandant al UM 0828 Băneasa- Şcoala Militară Superioară de Ofiţeri a Ministerului de Interne.
6. Viceamiral (rez) Emil Dumitrescu – fost şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne.

Aşteaptă avizul de la Administraţia Prezidenţială

Fostul premier Petre Roman, fostul ministru al Apărării Victor Athanasie Stănculescu şi Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru în primul guvern provizoriu din 1990 şi responsabil cu controlul serviciilor secrete, ar putea fi şi ei cercetaţi în dosarul Mineriadei, însă în cazul acestora s-a cerut aviz de la şeful statului, întrucât erau membri ai Guvernului la data faptelor. Procurorul general al Parchetului instanţei supreme a cerut preşedintelui declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală pentru Roman, Stănculescu şi Voiculescu, pentru infracţiuni contra umanităţii.
Potrivit Legii 115/1999, "numai Camera Deputatilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor".

II. Rolurile lui Mugurel Florescu şi Dumitru Nicolae

Procurorii au extins ancheta în cazul a două persoane- sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii– este vorba de litere a), g) şi j) din articolul 439 din Codul Penal (litera a- uciderea unor personae, litera g-  vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor personae şi litera j persecutarea unui grup sau a unei colectivităţi determinate, prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, naţional, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcţie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internaţional)
1. General maior (r) Mugurel Florescu – fost procuror general adjunct al României şi şef al Direcţiei parchetelor Militare. Mugurel Florescu a fost, în decembrie 1989, consilier pentru probleme de justiţie la Cabinetul vicepremierului Gelu Voican Voiculescu, în Guvernul provizoriu al României. El a fost prezent la procesul soţilor Elena şi Nicolae Ceauşescu.
2. Nicolae Dumitru – vicepreşedinte al FSN.

În cazul celor doi este vorba de faptul că împreună cu Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu, Mihai Chiţac, Corneliu Diamandescu ş.a. au decis reprimarea violent a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, în baza acestei hotărâri fiind declanşat, în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, un atac sistematic asupra populaţiei civile, la care au participat forţele militare ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale şi SRI, atac soldat cu decesul a patru personae şi rănirea altor trei prin împuşcare, precum şi vătămarea corporal şi lipsirea de libertate a aproximativ 270 de personae.

III Cazul Benedict Cazimir Ionescu

Procurorii au extins ancheta şi în cazul lui Benedict Cazimir Ionescu – sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii– este vorba de litere g) şi j) din articolul 439 din Codul Penal (litera g-  vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor personae şi litera j persecutarea unui grup sau a unei colectivităţi determinate, prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, naţional, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcţie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internaţional)
1. Benedict Cazimir Ionescu - în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) a sprijinit atacul violent declanşat asupra unei populaţii civile din Bucureşti de către 10.000 de muncitori din centre industrial şi bazine carbonifere din ţară, consecinţa acestui atac fiind vătămarea corporal şi lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane.

IV. Lista celor 17

Procurorii au decis extinderea urmăriii penale sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii în cazurile a 14 persoane – este vorba de liter g) din articolul 439 din Codul Penal (litera g-  vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane).

1. Cornel Plăeş- Burlec- în calitate de ministru adjunct al Ministerului Minelor, în cadrul atacului sistematic desfăşurat în perioada 13-15 iunie 1990 asupra unei populaţii civile, soldat cu vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a peste 1.000 de persoaen, a organizat deplasarea minerilor din valea Jiului la Bucureşti, preluându-i din staţia CFR Gara de Nord în momentul sosiţii.

2. Gheorghe Dobre- în calitate de director Regionala CFR Craiova, în cadrul atacului sistematic desfăşurat în perioada 13-15 iunie 1990 asupra unei populaţii civile, soldat cu vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a peste 1.000 de persoaen, a organizat deplasarea minerilor din valea Jiului la Bucureşti, asigurând condiţiile necesare pentru a treburile cu mineri să aibă drum liber până în Capitală.

3. Miron Cozma – în calitate de preşedinte al Ligii Sindicatelor Minisere Libere “Valea Jiului”,  în cadrul atacului sistematic desfăşurat în perioada 13-15 iunie 1990 asupra unei populaţii civile, soldat cu vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a peste 1.000 de persoane, împreună cu Ilinescu Constantin-Ioana şi Torsan Ilie a organizat şi coordonat deplasarea la Bucureşti a minerilor din Valea Jiului.

4. Căpitanul (r) Nicolae Cămărăşescu – fost ofiţer activ la Departamentul Securităţii Statului – în calitate de inginer electromecanic la EM Aninoasa, în cadrul atacului sistematic desfăşurat în perioada 13-15 iunie 1990 asupra unei populaţii civile, soldat cu vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a peste 1.000 de persoane, a organizat şi coordonat deplasarea la Bucureşti a minerilor din EM Aninoasa.

5. Ştefan Bacs – în calitate de lider syndical EM Lonea, în cadrul atacului sistematic desfăşurat în perioada 13-15 iunie 1990 asupra unei populaţii civile, soldat cu vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a peste 1.000 de persoane, a organizat deplasarea la Bucureşti a minerilor din EM Lonea.

6. Nicolae Ciocan – în calitate de lider de sindicat la EM Deva, în cadrul atacului sistematic desfăşurat în perioada 13-15 iunie 1990 asupra unei populaţii civile, soldat cu vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a peste 1.000 de persoane, a organizat împreună cu directorul EM Deva, Stanca Nicolae, deplasarea la Bucureşti a unui grup de salariaţi din cadrul EM Deva.

7. Nicolae Stanca – în calitate de director EM Deva, în cadrul atacului sistematic desfăşurat în perioada 13-15 iunie 1990 asupra unei populaţii civile, soldat cu vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a peste 1.000 de persoane, a organizat împreună cu liderul de sindicat al EM Deva- Ciocan Nicolae, deplasarea la Bucureşti a unui grup de salariaţi din cadrul EM Deva.

8. Viorel Temelescu – în calitate de lider de sindicat EM Motru, în cadrul atacului sistematic desfăşurat în perioada 13-15 iunie 1990 asupra unei populaţii civile, soldat cu vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a peste 1.000 de persoane, a organizat deplasarea la Bucureşti a minerilor din Bazinul Motru.

9. Nicolae Miclăuş- în calitate de lider de sindicat EM Ţebea, în cadrul atacului sistematic desfăşurat în perioada 13-15 iunie 1990 asupra unei populaţii civile, soldat cu vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a peste 1.000 de persoane, a organizat împreună cu dircetorul EM Ţebea, deplasarea la Bucureşti a unui grup de mineri.

10. Petre Doroftei – în calitate de director al EM Ţebea, în cadrul atacului sistematic desfăşurat în perioada 13-15 iunie 1990 asupra unei populaţii civile, soldat cu vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a peste 1.000 de persoane, a organizat împreună cu liderul de sindicat de la EM Ţebea, deplasarea la Bucureşti a unui grup de aproximativ 40 de mineri.

11. Petru Braiţ -în calitate de lider syndical al EM Petrila, în cadrul atacului sistematic desfăşurat în perioada 13-15 iunie 1990 asupra unei populaţii civile, soldat cu vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a peste 1.000 de persoane, a organizat deplasarea la Bucureşti a minerilor din Mina Petrila.

12.  Matei Drella - în calitate de director la EM Bărbăteni, în cadrul atacului sistematic desfăşurat în perioada  13/15 iunie 1990 asupra populaţiei civile, soldat cu vătămarea corporal şi lipsirea de libertate a peste 1.000 de persoane, a organizat deplasarea la Bucureşti a minerilor din EM Bărbăteni.

13. Gheorghe Marchiş- în calitate de director la EM Paroşeni, în cadrul atacului sistematic desfăşurat în perioada  13/15 iunie 1990 asupra populaţiei civile, soldat cu vătămarea corporal şi lipsirea de libertate a peste 1.000 de persoane, la solicitarea conducerii RAH Petroşani, a organizat deplasarea la Bucureşti a minerilor din EM Paroşeni către Petroşani, iar de acolo pe calea ferată către Bucureşti.

14. Colonel (r) Titu Bondoc – în calitate de ofiţer activ la Secţia de Informaţii Gorj- Biroul Motru, în cadrul atacului sistematic desfăşurat în perioada 13-15 iunie 1990 asupra unei populaţii civile, soldat cu vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a peste 1.000 de persoane, a organizat deplasarea la Bucureşti a minerilor din Mina Albeni la Bucureşti.

15. Csaba Varga- în calitate de maistru miner EM Paroşeni, , în cadrul atacului sistematic desfăşurat în perioada 13-15 iunie 1990 asupra unei populaţii civile, soldat cu vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a peste 1.000 de persoane, la solicitarea dircetorului EM Vulcan Centrala Subterană, a organizat deplasarea la Bucureşti a unui aproximativ 60 de mineri, pe care i-a transportat la Petroşani cu maşinile de intervenţie ale unităţii, iar în continuare cu trenul către Bucureşti.

16. Constantin- Ioana IIinescu – în calitate de inginer în cadrul EM Aninoasa, , în cadrul atacului sistematic desfăşurat în perioada 13-15 iunie 1990 asupra unei populaţii civile, soldat cu vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a peste 1.000 de persoane, a organizat împreună cu liderii de sindicat Cosma Miron şi Torsan Ilie, deplasarea la Bucureşti a minerilor din Valea Jiului.

17. Gheorghe Soltănel – în calitate de director la EM Comăneşti, în cadrul atacului sistematic desfăşurat în perioada  13/15 iunie 1990 asupra populaţiei civile, soldat cu vătămarea corporal şi lipsirea de libertate a peste 1.000 de personae, a organizat deplasarea la Bucureşti a minerilor din EM Comăneşti.

Cine a decedat

Potrivit procurorilor, alte şase persoane ar fi fost implicate în infracţiuni, dar care au decedat între timp. Este vorba de foşti sindicalişti.
1.    Ovidiu Avramescu- fost preşedinte al CPUN Petroşani.
2.    Vilhelm Kleibeil - fost preşedinte al CPUN Petroşani.
3.    Dorin Loiş - fost membru în conducerea sindicatului EM Livezeni.
4.    Petru Danciu.
5.    Ioan Napău – fost preşedinte al Federaţiei Sindicatelor Miniere.
6.    Ilie Torsan – fost vicepreşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere “Valea Jiului”.