Dosarul „Mită la Hidroelectrica”. Omul de afaceri Rareş Criste, audiat la DNA

Omul de afaceri Rareş Criste, audiat la DNA în dosarul Hidroelectrica FOTO Adevărul

Omul de afaceri Rareş Criste, administrator al firmei pentru care, potrivit procurorilor anticorupţie, se negocia cumpărarea de energie ieftină de la Hidroelectrica, a venit luni la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru a fi audiat în dosarul de mită în care au fost arestaţi Eugen Brădean şi Ioan Mihăilă.

Criste, administrator al firmei Energon Power & Gas din Cluj, a fost citat să se prezinte în faţa anchetatorilor, DNA neprecizând, până în acest moment, dacă acesta are vreo calitate în dosar.

În acest dosar, Tribunalul Bucureşti a decis în 24 octombrie, la propunerea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Eugen Brădean - director de trading la Hidroelectrica - şi a lui Ioan Mihăilă - fost membru în Consiliul de Supraveghere al companiei şi fost consilier al ministrului Constantin Niţă, în dosarul de mită privind vânzarea de energie.

Ioan Mihăilă este acuzat de dare de mită, iar Eugen Brădean, de complicitate la luare de mită şi la dare de mită.

Totul a început pe 8 octombrie, când Eugen Brădean l-a abordat, pe holurile societăţii Hidroelectrica pe Remus Vulpescu – denunţătorul din acest dosar – căruia i-a spus că poate primi între 500.000 şi un milion de euro de la nişte „parteneri“, pentru a sprijini, din poziţia sa de executor al Consiliului de Supraveghere al companiei, acordarea de contracte de vânzare a energiei electrice unei firme, potrivit anchetatorilor. 

„Trebuia să fie de acord ca Hidroelectrica să încheie trei contracte bilaterale, fiecare pe o perioadă de patru ani, cu o societate comercială, în scopul furnizării cantităţilor de 200 MWh/h bandă, 50 MWh/h bandă, 50 MWh bandă, adică în total 10,5 TWh (10.500 GWh)“, explică procurorii.

În cadrul aceleiaşi discuţii, Vulpescu l-a întrebat pe Brădean la ce preţ ar urma să fie încheiate contractele, iar acesta i-a răspuns că „la un preţ peste preţul de cost“. 

„Raportându-se la afirmaţiile inculpatului Brădean Eugen, numitul Vulpescu Dumitru-Remus a estimat că se urmăreşte producerea unui prejudiciu în dauna Hidroelectrica de aproximativ 300.000.000 - 400.000.000 de lei, sumă de bani rezultată în urma diferenţei de preţ între 175 lei/MWh preţ mediu de piaţă şi 135 lei/MWh cost mediu de producţie, aplicată la cantitatea de 10.500.000 MWh = 10,5 TWh“, mai arată anchetatorii.

Procurorii au depus la dosar mai multe interceptări cu discuţii purtate între Remus Vulpescu, Eugen Brădean şi Ioan Mihăilă.

În una dintre ele, directorul de la Hidroelectrica îi spune şefului de cabinet al ministrului Finanţelor că Ioan Mihăilă, consilierul ministrului delegat pentru Energie, pregăteşte „această tranzacţie de trei, patru luni de zile şi că este doar prima dintr-un şir mai lung“.

Din stenograme mai reiese cum Mihăilă îl învăţa pe Vulpescu cum să primească mita fără a da de bănuit sau a fi prins. 

Potrivit actului constitutiv al companiei Hidroelectrica, puterea de decizie este repartizată între Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliul de Supraveghere şi Directorat. Astfel, toate contractele de vânzare a energiei electrice peste cantitatea totală contractată de 500 Giga Watti Oră (Ghw) trebuie aprobate în Consiliul de Supraveghere, din care făcea parte Mihăilă Ioan. Asemenea contracte sunt supuse anterior avizării Directoratului din care făcea parte şi Brădean Eugen, au mai arătat procurorii DNA.

Directoratul Hidroelectrica a respins propunerea unui membru privind participarea companiei cu o ofertă pe bursa OPCOM pentru vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane de euro, la cererea firmei Energon Power&Gas, considerând că încheierea contractului ar produce pierderi semnificative.

„În data de 22 octombrie 2013, directoratul Hidroelectrica, la solicitarea unuia dintre cei cinci membri, a luat în discuţie propunerea cu privire la avizarea participării Hidroelectrica cu o ofertă de vânzare, la cererea de cumpărare iniţiată pe bursa de energie OPCOM-PCCB de către Energon Power&Gas (ENG ON 003) pentru cantitatea de energie de 7.012.800 MWh, cu livrare în perioada 2014-2017, la preţul de 165 RON/MWh (inclusiv TG)", arăta Hidrolectrica, într-un comunicat de presă.

Directoratul a respins propunerea cu trei voturi „împotrivă”, o abţinere şi un vot „pentru”, fiind astfel consemnată o majoritate care a considerat că un asemenea contract nu poate fi incheiat, pentru ca ar genera pierderi semnificative pentru companie.

Comunicatul Hidroelctrica nu a menţionat votul dat de fiecare membru al directoratului. Din directoratul Hidroelectrica fac parte Mihail Stănculescu, Aurel Cocoş, Eugen Brădean, Mihai Teleanu şi Ovidiu Agliceru.

„Acest gen de contracte au generat în trecut pierderi importante pentru Hidroelectrica, fiind una dintre cauzele care au condus in anul 2012 la aparitia stării de insolvenţă. Având în vedere faptul că Hidroelectrica are o conducere în sistem dualist, Directorat şi Consiliu de Supraveghere, propunerea unui singur membru al Directoratului nu reprezintă punctul de vedere al companiei. Astfel de iniţiative individuale sunt dezavuate şi sunt considerate inacceptabile, în raport cu prevederile Planului de reorganizare aprobat la ieşirea din insolvenţă şi cu obiectivele stabilite de către actuala conducere a companiei”, se mai arată în comunicat.

Consiliul de Supraveghere al Hidrolectrica este format din Remus Borza, Ioan Mihăilă, Remus Vulpescu, Mihai Groşan, Oana Truţă, Elena Popescu şi Gabriela Sandu.

Ioan Mihăilă, consilierul ministrului Niţă şi membru în Consiliul de Supraveghere al Hidrolectrica, a fost eliberat din funcţii, iar Departamentul pentru Energie propune demiterea lui Eugen Brădean din directoratul Hidroelectrica.

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a afirmat, la 1 noiembrie, că respinge "orice acuzaţie, afirmaţie, asociere" privind implicarea sa în scandalul şpăgii de la Hidroelectrica, el menţionând că a atenţionat conducerea companiei asupra consecinţelor penale ale unui contract cu preţ fix.