Curtea de Conturi, despre ritmul în care se reabilitează clădirile cu risc seismic din Bucureşti: în 154 de ani vor fi consolidate toate imobilele cu bulină
0Curtea de Conturi a publicat recent un raport îngrijorător cu privire la situaţia în care s-ar afla Bucureştiul în cazul unui cutremur important. Potrivit acestuia, în cazul unui seism puternic un număr mare de locuitori vor rămâne fără adăpost, în timp ce specialiştii şi medicii care ar trebui să intervină nu sunt suficienţi.
Potrivit documentului publicat de Curtea de Conturi, în cazul unui cutremur puternic Bucureştiul s-ar confrunta cu dificultăţi serioase în ceea ce priveşte numărul mare de oameni care vor rămâne fără adăpost. Pe lângă această problemă importantă, concluziile raportului scot la iveală faptul că în Capitală nu sunt suficienţi specialişi şi medici care să intervină în caz de nevoie şi nici „mână de lucru“ pentru ajutorarea celor asistaţi: bătrâni, invalizi, persoane cu dizabilităţi.
154 de ani sunt necesari pentru consolidare
Bucureştiul este considerat cel mai vulnerabil oraş al ţării în cazul unui cutremur mare pentru că aici se află foarte mulţi locuitori, dar şi foarte multe clădiri de beton armat cu o înălţime mai mare de patru etaje, construite în perioada 1930-1945. Specialiştii susţin că în perioada ridicării acestor blocuri nu existau date necesare realizării unor structuri de beton armat rezistente la cutremur, motiv care conduce la o concluzie clară: toate clădirile construite în această perioadă nu sunt tocmai sigure.
În perioada 2000-2013, din cele 190 de clădiri bucureştene expertizate tehnic şi încadrate în categoria „pericol public“ doar 16 au fost consolidate, ritmul de finalizare a lucrărilor fiind de una-două construcţii annual. Asta, potrivit Curţii de Conturi, înseamnă că reabilitarea şi consolidarea tuturor clădirilor încadrate în categoriile de risc seismic din Bucureşti ar urma să dureze, în acest ritm, peste 154 de ani.
Concluzia: legea nu e clară
Concluzia generală a auditului precizează clar faptul că deşi „Programul consolidări imobile“ a reprezentat principala acţiune cu scop preventiv menită să limiteze efectele unui cutremur în Bucureşti, nu a fost abordat ca fiind o prioritate cu impact în salvarea de vieţi şi bunuri în cazul producerii unui cutremur major, pe de o parte, din cauza legislaţiei în domeniu care este destul de neclară şi care a suferit numeroase modificări. Pe de altă parte, arată concluziile raportului, o altă cauză este nerealizarea indicatorilor stabiliţi în cadrul Programului la nivelul programat.
De asemenea, în raportul Curţii de Conturi se precizează cu privire la cadrul legislativ şi a programelor naţionale de prevenire şi limitare a efectelor unui cutremur că nu există termene clare de realizare a acestor programe.
Alte concluzii importante ale auditului scot la iveală faptul că, anual, circa 30% din sumele alocate din bugetul de stat pentru aceste planuri nu au fost utilizate, în timp ce au fost făcute mai multe campanii de informare a cetăţenilor cu privire la cutremur care nu şi-au atins obiectivul, întrucât oamenii nu sunt informaţii clar asupra pericolelor care vin la pachet cu seismele. De asemenea, sumele care reprezentau contravaloarea lucrărilor de consolidare a fost modificată în toate cazurile, în final ajungându-se la o majorare cu 40% faţă de valoarea iniţială.
Un alt aspect important precizat de Curtea de Conturi este faptul că în multe cazuri consolidarea imobilelor s-a făcut în timp ce proprietarii se aflau în case, deşi ar fi trebuit să le fie puse la dispoziţie locuinţe de necesitate. Auditul Curţii de Conturi a avut loc în perioada 05.06 – 27.07.2012 şi în perioada 25.04-07.05.2014, în timp ce perioada supusă auditului a fost 01.01.2007 – 31.12.2013.
Harta clădirilor cu risc seismic din Capitală
În cazul unui cutremur, cea mai nesigură zonă din Bucureşti este sectorul 1, iar cele mai puţine clădiri aflate în pericol se află în sectorul 6. Asta reiese din lista actualizată publicată recent de Primăria Generală a Capitalei, privind imobilele aflate în clasele I, II, III şi IV de risc seismic, dar şi cele clasificate drept „pericol public“.
Redăm mai jos punctul de vedere al Primăriei Capitalei despre raportul Curţii de Conturi:
Până în prezent, au fost consolidate 18 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic cu pericol public, alte trei clădiri fiind în diverse stadii de execuţie.
Precizăm că în urma notificărilor transmise proprietarilor de către PMB începând cu anul 1998, au depus solicitări doar o parte dintre proprietari pentru includerea în programe anuale de acţiuni privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie a clădirilor expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic cu pericol public.
Potrivit legislaţiei în vigoare, lucrările pot fi demarate doar în urma solicitărilor proprietarilor. Solicitările acestora trebuie să fie însoţite de documentele reglementate prin Normele Metodologice de aplicare a OG nr. 20/1994, cu toate modificările şi completările ulterioare: (declaraţii notariale, acte de proprietate în copie legalizată, cadastre, întabulări)
În acest sens, găsiţi mai jos o parte din problemele pe care primăria le întâmpină pe parcursul derulării acţiunilor de consolidare:
- documentele legale depuse de proprietari nu sunt complete şi suficiente şi deci nu se pot încheia actele necesare declanşării procedurilor de achiziţie publică pentru contractarea exepertizării tehnice, proiectării şi execuţiei lucrărilor de consolidare (convenţii civile pentru stabilirea autorităţii contractante şi a surselor de finanţare)
- contestarea expertizelor tehnice şi încadrării clădirii în clsa I de risc seismic, elaborarea unei noi expertize tehnice se poate face doar cu finanţarea proprie a celui care contestă întrucât clădirea a beneficiat o dată de bani publici pentru expertizare
- unii proprietari nu sunt de acord cu soluţia tehnică care le afectează într-un fel sau altul configuraţia spaţiilor aflate în proprietate şi contestă proiectele elaborate în condiţiile în care proprietarii au prezentat declaraţii notariale privind luarea la cunoştinţă de conţinutul expertizei tehnice care propune soluţia de consolidare precum şi a angajamentului pentru continuarea acţiunilor în condiţiile ordonanţei, respectiv execuţia lucrărilor de consolidare
- refuzul sau semnarea cu întârziere a contractelor de finanţare şi restituire a sumelor alocate de la bugetul statului de către unii proprietari de locuinţă, condiţie obligatorie de începere a lucrărilor
- refuzul proprietarilor de spaţii cu altă destinaţie de a asigura finanţarea, deci şi semnarea şi prezentarea documentelor legale pentru contractarea proiectării şi execuţiei lucrărilor de consolidare, în solidar cu proprietarii de locuinţă, fapt de înţeles în condiţiile în care activitatea comercială sau de afacere pe perioada execuţiei lucrărilor se întrerupe şi deci nu pot fi realizate venituri din care să fie plătite lunar cheltuielile aferente consolidării
-unii proprietari nu sunt cunoscuţi de către asociaţia de proprietari/nu locuiesc în oraş sau în ţară
Motivele refuzului sunt diverse: se situează la limita scutirii plăţii ratelor, nu locuiesc în imobil, în Bucureşti sau ţară sau pur şi simplu se răzgândesc în condiţiile în care şi-au exprimat iniţial acordul prin declaraţii notariale. Până în decembrie 2008, PMB nu a avut locuinţe de necesitate pentru mutarea locatarilor din clădirile ce se consolidează. Anterior acestei date, soluţiile de consolidare propuse de proiectanţi au fost cu menţinerea locatarilor în imobil.
De asemenea, reprezentanţii municipalităţii au precizat, pentru Adevărul, că suplimentările de cost din cadrul lucrărilor provin de la apariţia unor intervenţii neprevăzute, precum suplimentări de materiale necesare lucrărilor.
Pe aceeaşi temă:
Soluţia lui Oprescu la dezastru: maşină cu vibraţii care simulează cutremurul
Sabia lui Damocles. Cât de nepregătiţi suntem pentru un cutremur de proporţii
Se încarcă comentariile...
