Bucureşti
0
Ne-am obişnuit să auzim mereu despre Bucureşti că este o capitală murdară, neîngrijită de autorităţi şi sluţită de propriii săi locuitori, dar nu spune nimeni nimic despre faptul că este, în acelaşi timp, şi o capitală necunoscută chiar celor care vorbesc despre ea.
Marea majoritate a bucureştenilor sunt „veniţi cu treabă“, pentru un loc de muncă sau un salariu mai bun decât în locul natal, ajunşi aici de prin toate colţurile ţării şi, oarecum mai nou, ale lumii. În fapt, puţini sunt născuţi aici, iar dintre aceştia, marea majoritate sunt bucureşteni de una sau două generaţii cel mult. Nu este de mirare că oraşul rămâne necunoscut, cu o istorie ignorată şi frântă zi de zi sub lamele buldozelor, sub invazia de „termopane“ ca semn al bunăstării, pentru că locuitorii acestui oraş nu se simt legaţi sufleteşte de el, nu-l iubesc şi nu-l apără.
Câţi dintre noi nu cunosc intersecţia străzilor Văcăreşti, Olteniţei şi Berceni, locul numit Piaţa Sudului. Aici se află un mall foarte căutat (doar este loc de cumpărături), poate cel mai important din sudul capitalei. Acest loc este vizitat zi de zi de mii de oameni. Extrem de puţini sunt aceia care ajunşi în capătul culoarului de la parter, având în stânga un oficiu bancar şi în dreapta un magazin de jucării, ştiu că sub picioarele lor s-a aflat cândva altarul bisericii Văcăreşti, poate cea mai mare şi mai strălucită mănăstire ortodoxă din Europa răsăriteană, demolată abuziv şi fără rost.
Câţi dintre bucureştenii petrecăreţi, mai ales tinerii studenţi, nu trec zilnic prin intersecţia dintre străzile Şelari şi Halelor, în zona denumită generic „centrul vechi“ sau „Lipscani“. Puţini sunt cei care ştiu că pe locul cărămizilor ce se înalţă din pavaj (primăria capitalei, deşi se laudă că a refăcut zona întocmai precum una demnă de a concura Viena, nu a pus nicio tăbliţă informativă), unde terasa din apropiere serveşte pe timp de vară bere rece trecătorilor înfierbântaţi, s-a aflat până în anii 1930 Hanul Verde, unul dintre locurile emblematice a ceea ce era atunci un centru comercial şi bancar, nu unul al bodegilor cu ifose. Cu toate că nu primim informaţii despre istoria locului, de la etaj se desprind bucăţi enorme de tencuială şi cărămizi.
De asemenea, câţi dintre locuitorii capitalei ştiu că în zona nou-botezatului Pasaj Latin, fost Lipscani, se găsesc ascunse prin pământ ruine ale unei fortăreţe din vremea lui Mircea cel Bătrân, ale unor cuptoare metalurgice şi ale unei bisericuţe din secolul al XIV-lea, ori urme ale incendierii Bucureştiului de către trupele lui Sinan Paşa?
Întrebarea de final este următoarea: câţi dintre bucureşteni cunosc istoria acestui oraş, dar, mai ales, câţi sunt dispuşi să o afle şi astfel să descopere capitala cu afecţiune?
Se încarcă comentariile...
