Moldova adaugă un punct la scorul Indicelui Percepţiei Corupţiei

FOTO arhivă

Republica Moldova a înregistrat în anul 2017 un scor al Indicelui Percepţiei Corupţiei de 31 puncte, plasându-se pe locul 122 din 180 de ţări incluse în clasament. Indicele reflectă nivelul percepţiei corupţiei din sectorul public, fiind evaluat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie. În 2016, Moldova ocupa locul 123 din 176 de ţări, cu un scor de 30 puncte, transmite IPN.

Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul 2017 (IPC 2017) a fost lansat de Transparency International miercuri, 21 februarie, la Berlin. În vârful clasamentului se situează Noua Zeelandă şi Danemarca, cu un scor de 89 şi, respectiv, 88 de puncte. La celălalt pol se află Siria, Sudanul de Sud şi Somalia, cu scoruri de 14, 12 şi, respectiv, 9 puncte. Media pe Uniunea Europeană este de 65 de puncte.

Georgia se află pe locul 46 (cu 56 de puncte), România – pe locul 59 (cu 48 de puncte). În spatele Moldovei este Ucraina – pe locul 130 (cu 30 de puncte) şi Rusia – pe locul 135 (cu 29 de puncte).

Transparency International Moldova menţionează într-un comunicat de presă că, deşi în 2017 în Moldova au fost adoptate unele legi menite să consolideze cadrul instituţional de combatere a corupţiei, punerea lor în aplicare întârzie. Nu a fost asigurată funcţionalitatea Autorităţii Naţionale de Integritate, fiind compromisă verificarea averilor şi intereselor personale. Pare nefuncţională şi Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale. Deşi aproape un an în urmă a fost adoptată Strategia Naţională de Integritate şi Anticorupţie, nu a fost iniţiată monitorizarea implementării acesteia.

Transparency International Moldova menţionează că în 2017 s-au înteţit încercările guvernanţilor de a compromite procesele de prevenire şi combatere a corupţiei, de a legaliza mijloacele de provenienţă frauduloasă şi de a elibera de răspundere penală pentru infracţiuni din domeniul bancar, asigurări şi piaţa de capital.  Printre ele – aşa numitul proiect de lege privind „liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală”, reglementările privind oferirea cetăţeniei Republicii Moldova contra pretinse investiţii în valori mobiliare de stat şi pe piaţa imobiliară, iniţiativa de cedare de către Banca Naţională a Moldovei a valorilor mobiliare de stat unor investitori care ar putea avea reputaţie dubioasă, proiectul contradictoriu privind „decriminalizarea infracţiunilor economice”.

Potrivit organizaţiei, guvernanţii nu au întreprins măsuri reale pentru a trage la răspundere persoanele implicate în furtul miliardului din sistemul bancar şi oficialii care au admis frauda, a continuat persecutarea activiştilor civici, avertizorilor de integritate, avocaţilor şi judecătorilor, s-au desfăşurat în continuare procese judiciare de rezonanţă cu uşile închise, s-a amplificat practica iniţierii dosarelor politice contra oponenţilor la nivel local, s-a abuzat de prevederile legii privind protecţia datelor cu caracter personal pentru a îngrădi accesul la informaţiile de interes public, s-au încălcat rigorile transparenţei decizionale, cadrul legal electoral a fost ajustat în interesul partidului de la guvernare.

Transparency International Moldova notează că toate aceste practici vorbesc nu atât despre corupţia uzuală reflectată în Indicele Percepţiei Corupţiei, cât despre corupţia la cel mai înalt nivel, inclusiv corupţia politică, care a condus la capturarea statului.

Transparency International-Moldova face apel la instituţiile internaţionale şi partenerii de dezvoltare să ia atitudine faţă de evoluţiile din Republica Moldova, să se disocieze de factorii de decizie care au compromis parcursul european, aplicând acestora treptat sancţiuni personalizate.

IPC 2017 este calculat în baza a 13 studii ale unor organizaţii internaţionale notorii, inclusiv nouă studii pentru Republica Moldova.