Țiţei de un miliard de dolari la Jimbolia

Zeta Petroleum a descoperit o adevărată mină de aur în zona oraşului de la graniţă. Pe cele două câmpuri din jurul Jimboliei specialiştii estimează că ar exista între 1,3 şi 6 milioane de barili de ţiţei.

Extracţiile de petrol şi gaze naturale de la Jimbolia erau în vogă la începutul anilor 80, însă au fost abandonate după Revoluţie. Compania Zeta Petroleum, care se ocupă cu dezvoltarea, exploatarea şi evaluarea câmpurilor de petrol şi gaze a revenit în zonă pentru cercetări, anul trecut. Veştile au fost cât se poate de bune pentru compania care a descoperit în subteran rezerve de ţiţei între 1,3 şi 6 milioane de barili. A concesionat terenurile pentru a începe scoaterea la suprafaţă a „aurului negru”.

„Se pare că au găsit în subteran ţiţei în valoare de 1 miliard de dolari. Cred că puteţi să îmi spuneţi Ewing Kaba. Lăsând gluma, este o ştire importantă pentru Jimbolia. Odată cu punerea în funcţiune a exploatării, se vor crea locuri de muncă pentru localnici, iar bugetul local se va îmbogăţi de pe urma taxelor plătite de companie”, a spus Kaba Gabor, primarul din Jimbolia.

E o meserie mizerabilă

Ionel Florea, fost sondor-şef, îşi aminteşte cu nostalgie de perioada în care se lucra la foc continu pentru extragerea ţiţeiului. „Înainte de Revoluţie a fost viaţă frumoasă. Chiar dacă munca de sondor este mizerabilă. Se lucrează în noroi, umezeală, nu există sărbători, nici Crăciun, Paşte sau Anul Nou. Se lucra non-stop pentru că trebuia asigurată mentenanţa. Se lucra în stres şi era pericol de accidente. Nu conta că erau -20 de grade sau plus 40”, a spus Ionel Florea, pensionat la cerere din cauza problemelor de sănătate.

Fostul angajat de la Foraj Sonde Zădăreni ne-a însoţit pe câmpurile de la Jimbolia Vest, pe care s-a lucrat până în 1997, dar care au fost abandonate apoi. Este unul din locurile despre care geologii şi specialiştii de la Zeta Petroleum susţin că se află o bogăţie importantă de ţiţei. „S-a ştiut întotdeauna că există ţiţei mult. A avut presiune mare înainte să se închidă sonda”, a mai afirmat Ionel Florea.

S-a furat tot ce s-a putut

În urma dezafectării sondelor nu a mai rămas nimic, absolut totul a fost furat şi dus la fier vechi. Chiar şi firele de electricitate de pe „drumul petrolului” au dispărut. Rezervoare de zeci de tone au fost cărate la topit, şapte turele imense au fost cărate pe rând. Singurele semne că aici au existat cândva sonde sunt dâmburile şi faptul că tarlaua nu a fost redată agriculturii. În unele locuri contaminate nici nu va mai creşte ceva.

„În mod sigur mai este petrol în România, deoarece ţara noastră nu a fost explorată cum trebuie, ci doar la suprafaţă, nu în profunzime. Marea provocare este găsirea celor mai bune soluţii pentru exploatare în condiţii de maximă securitate a operaţiilor petroliere şi de protecţie a mediului”, a spus Bogdan Popescu, director pe România al Zeta Petroleum. Aceasta este o firmă creată în 2005 în Marea Britanie. Obiectul lor de activitate este explorarea şi producţia de petrol şi gaze naturale, în special în Europa de Est.

Sârbii forează de 20 de ani

Bogăţia este împărţită cu vecinii sârbi din localitatea Srbska Crna, care însă lucrează la exploatare de aproape 20 de ani. „S-a făcut o mare greşeală că s-a abandonat forarea. Pe vremuri s-a lucrat dificil, dar acum sunt echipamente mai moderne”, a declarat Petre Stănică, fost director la schele Zădăreni.