Proiectele mai puţin cunoscute ale lui Carol al II-lea: a fost un adevărat susţinător al culturii şi ştiinţei

Carol al II-lea a avut o contribuţie importantă la dezvoltarea ţării

Regele Carol al II-lea a avut o contribuţie importantă la dezvoltarea culturală a României. În perioada de domnie a acestuia au apărut unele dintre cele mai importante opere din literatura română şi au avut loc importante investiţii în stabilimente culturale.

Carol al II-lea a lansat multe proiecte culturale prin care a dorit să-şi depăşească înaintaşul, pe regele Carol I. 

„Carol al II-lea, dornic de a rămâne în anale drept un «Voievod al Culturii» în buna tradiţie a domnilor români medievali, a fost foarte aproape de a-şi vedea visul împlinit cu strălucire. Este drept, piatra de temelie a aşezământelor regeşti fusese pusă de la noi de relege Carol I-ul, odată cu înfiinţarea, în 1891, Fundaţiie Regele Carol. Carol al II-lea a dorit să-şi întreacă înaintaşul: la începutul anilor 20, pe când era doar un principe trezit pentru moment din pasiunea celei de a doua renunţări la tron. Carol a lansat ideea unei «Case a Culturii Poporului“, cea care va deveni într-un fel punctul de plecare pentru viitoarea «Fundaţie Culturală Principele Carol»“, a arătat istoricul Adrian Cioroianu în lucrarea „Istorie, eroi, cultură politică“.

Tutorele „Fundaţiei Culturale de Literatură şi Artă Regele Carol II“

Carol al II-lea este tutorele Fundaţiei care-i poartă numele. Această organizaţie a susţinut o serie de proiecte culturale. În perioada respectivă apare şi una dintre cele mai importante publicaţii culturale din istoria ţării: „Revistei Fundaţiilor Regale“

„Carol este tutorele celebrei - şi foarte eficientei, din punct de vedere cultural - «Fundaţii Culturale de Literatură şi Artă Regele Carol II», fundaţie care, dincolo de avaterele patronului său este deja înscrisă în istoria culturii româneşti moderne prin acte de o importanţă majoră. În anuarie 1934 apare şi oprimul număr al «Revistei Fundaţiilor Regale“ revistă culturală etalon care va apărea lunar până în decembrie 1947“,

a mai menţionat Adrian Cioroianu. 

Cele mai importante evenimente culturale

Istoricul realizează o trecere în revistă a celor mai importante evenimentele culturale care au avut loc sub domnia lui Carol al II-la: „Din întâmplare sau, deceniul carlist a fost un răstimp de excepţie pentru cultura românescă. Astăzi este greu să operăm chiar şi o selecţie printre evenimentele literare ale timpului (...): în 1931, Tudor Arghezi (Flori de mucegai) şi Lucian Blaga (Eonul dogmatic); în 1932, Liviu Rebreanu (Răscoala) sau George Călinescu (Viaţa lui Mihai Eminescu); în 1933, placheta avangardistă „Poemul invectivă“ a lui Geo Bogza, premiera piesei «... Escu» a lui Tudor Muşatescu sau explozia românească produsă odată cu Maityrey (Mircea Eliade), «Cartea nunţii» (G. Călinescu), Adela (G. Ibrăileanu) «Rusoaica» (Gib. Mihăescu), «Patul lui Procust» (Camil Petrescu), «Creanga de aur» (M. Sadoveanu); în 1934, elegantul volul «Poezii» al lui G. Bacovia, chiar la Editura Fundaţiei Regale, romanul «De două mii de ani» al lui Mihai Sebastian, cu celebra prefaţă semnată de Nae Ionescu; tot în acel an, premierea de către Editura Fundaţiei Regale a două eseuri semnate de doi tineri cu un viitor aparte: Eugen Ionescu, pentru «Nu» şi Constantin Noica pentru «Mathesis sau bucuriile simple». Este, aşadar, greu să ne imaginăm cultura română fără aceste producţii care, cel puţin cronologic (dar nu numai) sunt asociate epocii lui Carol II: trilogia «Fraţii Jderii a lui Sadoveanu (deschisă în 1935), «ediţia definitivă» a poemelor argheziene (1936), primul volum al «Operelor eminescene (ediţia Perpessicius, 1939)“. 

Cultura a beneficiat de fonduri importante

Cutura a beneficiat de fonduri importante în timpul domniei lui Carol al II-lea. Au fost alocate sume mari de bani Academiei Române, a fost realizată o cruce la mormântul lui Nicolae Bălcescu din străinătate şi s-a construit o aripa a Bibliotecii Academiei. „Cultura ţării şi demnitatea naţională au avut de câştigat: vezi alocarea de către Academie, în mai 1933, a sumei necesare ridicării unei cruci pe presupusul mormânt de la Palermo al lui Nicolae Bălcescu sau, în august 1934, ridicarea la Constanţa a bustului lui Eminescu creat de Oscar Han. În iunie 1937, în preziua aniversării Restauraţiei, se inaugura noul pavilion construit al Bibliotecii Academiei; după câteva zile, odată cu instituirea «Fondului Cultural Regele Carol al II-lea» (în valoare de 1,3 miliarde de lei), 200 de milioane din acest fond erau acordate direct Academiei“, a mai menţionat Cioroianu. 

Recunoaşterea contribuţiei lui Carol al II-lea la dezvoltarea culturală 

În vara anului 1940 la editura „Cartea Românească“ apare culegerea de texte „Zece ani de domnie ai M. S. Regelui Carol al II-lea“ în care reunea o serie de texte semnate de o seamă de personalităşţi din lumea culturală, ştiinţifică şi politică, cum ar fi: Grigore Antipa, Dimitrie Gusti, Constantin C. Giurescu, Lucian Blaga, Camil Petrescu, George Enescu. Cu toţii laudă contribuţia pe care a avut-o Carol al II-lea.