Arethia Tătărăscu şi Ecaterina Teodoroiu, femeile de aur ale Gorjului

Arethia Tătărăscut a fost şi o femeie deosebit de frumoasă

Arethia Tătărăscu şi Ecaterina Teodoroiu sunt femeile care au marcat istoria judeţului Gorj. Cele mai cunoscute opere de artă din România îşi leagă numele de Arethia Tătărăscu.

Arethia Tătărăscu, soţia unuia dintre cei mai remarcabili prim miniştri ai României, a schimbat soarta municipiului Târgu Jiu. Aceasta a fost preşedinta Ligii Femeilor Gorjene, care a finanţat lucrările la Ansamblul monumental «Calea Eroilor», care cuprinde cele mai cunoscute opere de artă din România: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana fără Sfârşit. 

Arethia Tătărăscu s‑a născut la 16 septembrie 1889 în Bucureşti, fiind fiica unui proprietar de suprafeţe agricole. De la vârsta de opt ani a studiat în Belgia, unde a absolvit conservatorul. În anul 196 s-a căsătorit cu locotenentul Gheorghe Tătărescu, care avea să ajungă prim-ministru.

Crearea Ansamblului monumental «Calea Eroilor» din Târgu Jiu s-a datorat, în principal, Arethiei Tătărăscu. Iată ce-i spunea aceasta, printr-o adresă, primarului oraşului Târgu Jiu din vremea respectivă: „ … Liga Naţională a Femeilor Gorjene… a hotărât să dăruiască oraşului o Coloană şi un Portal de piatră, opere ale marelui sculptor Brâncuşi… Dorinţa ligei este ca donaţiunea să aibă următoarea destinaţie: crearea unei străzi care va purta numele «Calea Eroilor», cale care va porni din preajma Jiului, trecând prin grădina publică, pentru a merge până la actualele cazărmi… La începutul acestei căi se va aşeza portalul, iar pe promotorul ei lângă cazărmi, se va ridica «Coloana recunoştinţei», legându‑se astfel amintirea locurilor pentru care au luptat Eroii gorjeni, cu ideea recunoştinţei fără de sfârşit, simbolizată prin Coloană”. 

Liga Femeilor Gorjene a susţinut financiar realizarea ansamblului, care a fost inaugurat la 27 octombrie 1938, iar în urmcă cu puţin timp s-a aniversat 75 de ani de la inaugurarea capodoperei.

Preşedintă a Societăţii de Cruce Roşie 

Contribuţia importantă a la realizarea Ansamblului «Calea Eroilor» nu a fost singura realizare a Arethiei Tătărăscu. În toamna anului 1939, aceasta a fost aleasă preşedinte al Filialei locale a Societăţii de Crucea Roşie, calitate din care a participat la strângerea de fonduri pentru dotarea spitalului din Târgu Jiu. Soţia primului ministru a avut şi alte merite importante la dezvoltarea judeţului Gorj. Iată ce consemna scriitorul Alexandru Doru Şerban în volumul «Personalităţi care au fost în Gorj»: „Prin Liga Femeilor Române, Arethia Tătărescu a realizat în Gorj conservarea artei naţionale, dezvoltarea industriei casnice, atragerea femeilor la alte activităţi, îngrijirea monumentelor istorice etc. Concret, a promovat „mişcarea de redeşteptare a gustului pentru arta şi portul românesc”, prin atelierul de ţesătorie, unde s-au realizat covoare apreciate în expoziţii din ţară şi din Paris, Bruxelles, New‑York ş.a. Liga a strâns fonduri pentru construirea unei clădiri noi a muzeului, şi  s-a implicat în cinstirea memoriei eroilor judeţului, ridicând Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu din piaţa Primăriei, realizând ridicarea din paragină a casei în care s‑a născut Ecaterina Teodoroiu, situată în Vădeni, restaurarea casei Tudor Vladimirescu“.

Memoria Arethiei Tătărescu este păstrată astăzi prin acordarea statutului de cetăţean de onoare al municipiului, iar un parc şi o stradă poartă numele acesteia. De asemenea, de curând a fost dezvelit şi un bust al remarcabilei femei.

Ecaterina Teodoroiu a marcat istoria 

Ecaterina Teodoroiu (14 ianuarie 1894 – 22 august 1917), pe numele ei adevărat Catalina Toderoiu, a activat, la început, ca infirmieră, în Primul Război Mondial, după care s-a înrolat în armată, în urma decesului fratelui său în luptele de la Porceni. Ecaterina a fost rănită grav la bazin şi picioare în luptele de la Ţânţăreni, fiind decorată personal de Regele Ferdinand I, la data de 19 martie 1917, cu „Virtutea militară“ şi a fost avansată la gradul de sublocotenent. După mai mult timp petrecut în spitale, Eroina de la Jiu a revenit în luptă, fiind numită la comanda unui pluton din Regimentul 43/59 infanterie Lupeni. Ecaterina Teodoroiu a căzut eroic, în fruntea acestui pluton, în seara zilei de 22 august 1917, în timpul luptelor de la Mărăşeşti. Dorin Brozbă, autorul unei cărţi despre viaţa Ecaterinei Teodoroiu, spune că numele acesteia a fost schimbat chiar de către ea. „Când se afla pe front, a scris câteva poezii semnate cu numele de Ecaterina Teodoroiu, pentru că era o admiratoare a lui Eminescu“.