Capitalele Moldovei şi mizele domnitorilor. Cum a ars Alexandru Lăpuşneanu toate cetăţile Moldovei şi a mutat capitala de la Suceava la Iaşi
0
De-a lungul timpului, Principatul Moldovei a avut patru capitale. Dacă la mijlocul Secolului al XIV-lea, localităţile Baia şi Siret, timp de mai bine de două decenii, au fost reşedinţa statului moldav, din 1388 Suceava a devenit capitala Moldovei. În 1564, reşedinţa statului a fost mutată la Iaşi, de Alexandru Lăpuşneanu, care a incendiat toate cetăţile din Moldova, pentru a intra în graţiile sultanului turc Soliman Magnificul.
Moldova sau Principatul Moldovei a fost un stat a care a existat mai bine de cinci secole, din anul 1346 până în 1859. Acest stat era împărţit n două regiuni, Ţara de Sus şi Ţara de Jos, care la rândul lor era divizate în alte 24 de ţinuturi şi ocoluri.
În anul 1347, Ludovic I, regele Ungariei, i-a învins pe tătarii aflaţi pe teritoriul Moldovei şi l-a lăsat ca şi voievod în această regiune pe Dragoş, cneaz de Maramureş, care a participat la campania pornită de unguri împotriva tătarilor.
În anul 1359, Bogdan I, un alt cneaz de Maramureş, îl alungă pe Balc, nepotul lui Dragoş, reuşind să declare independenţa Moldovei în faţa Ungariei. Bogdan I a fost domnitorul Moldovei până în 1365, timp în care statul îşi avea graniţele între Carpaţi, Nistru, Dunăre şi Marea Neagră.
De-a lungul timpului, capitala noului stat a fost mutată, din cauza intereselor economice, strategice sau pur şi simplu pentru că aşa au dorit unii dintre domnitori.
Baia - prima capitală a Moldovei
În perioada 1352 - 1353, pe valea răului Moldova a fost consolidat oraşul Baia, o comună aflată astăzi la 8 kilometri de municipiul Fălticeni, care în secolul XIV reprezenta o zonă comercială urbană importantă prin prisma apropierii de Transilvania. Oraşul Baia a fost ales ca şi reşedinţă de Dragoş, timp în care Moldova a început să aibă tot mai multe relaţii economice cu Transilvania şi celelalte provincii vecine.
Siret - capitala catolică a moldovenilor
Bogdan I a continuat să menţină capitala tot la Baia, una dintre cele mai importante centre urbane şi comerciale ale vremii. Bogdan I a fost urmat la tronul ţării de fiul său Laţco, care a mutat capitala Moldovei la Siret. Această mişcare realizată de Laţco nu a reprezentat decât o dorinţă a puterilor catolice din zonă, Ungaria şi Polonia. Laţco a înfiinţat la Siret un episcopat catolic şi chiar dacă s-a convertit la catolicism, el a fost îngropat, alături de tatăl său Bogdan, la biserica ortodoxă din Rădăuţi.
Suceava - capitala Moldovei lui Ştefan cel Mare
Oraşul Siret a rămas capitala Moldovei până la sfârşitul secolului XIV, când domnitorul Petru I Muşat a mutat reşedinţa ţării, în anul 1388, de la Siret la Suceava. Până la începuturile anilor 1400, Petru I a reuşit să construiască o curte domneacă chiar în centrului urban al Suceavei, două cetăţi de piatră, care delimitau oraşul Suceava, la est şi la vest, precum şi biserica Sfântul Gheorghe de pe Mirăuţi.
Suceava avea să-şi atingă apogeul în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. În această perioadă, marele voievod al Moldovei, a transformat capitala ţării în punctul central al sistemului său de apărare, Cetatea Sucevei fiind una dintre puţinele cetăţi care nu a fost cucerită niciodată în urma unei bătălii.
Iaşi - capitala culturală a Moldovei
Ultima capitală a Moldovei a fost Iaşi-ul. Motivul pentru care capitala a fost mutată de la Suceava la Iaşi îl aflăm de la cronicarul Grigore Ureche.
“Alixandru vodă vrându să intre în voia turcilor, precum să făgăduisă înaintea împăratului că va răsipi toate cităţile din Ţara Moldovei, numai să-i dea domniia, văzându împăratul atâta amestecături ce să făcea în ţară, gândi ca să slăbească ţara din temelie, să nu să afle apărături şi lăsă cuvântu că cine va răsipi cetăţile din Ţara Moldovei, aceluia va da domniia. Deci Alixandru vodă făcându pre cuvântul împăratului, umplându toate cetăţile de lemne, le-au aprinsu de au arsu şi s-au răsipit, numai Hotinul l-au lăsat, ca să-i fie apărătură dispre leaşi”, a povestit Grigore Ureche cum a dat foc domnitorul Alexandru Lăpuşneanu, în anul 1564, cetăţii Sucevei, precum şi celorlalte fortificaţii moldave, pentru a intra în graţiile sultanului turc Soliman Magnificul.
Iaşi-ul nu avea o poziţie strategică foarte bună şi de-a lungul timpului nu s-a remarcat prin rezistenţa în cazul unor bătălii, ci prin dezvoltarea sa urbană şi culturală. În anul 1816, în Iaşi a avut loc prima piesă de teatru în limba română, în anul 1834 a fost deschis Muzeul de Istorie Naturală, iar în 1856, a fost inaugurată Grădina Botanică de la Iaşi, prima din România. De asemenea, în 1857, a luat fiinţă Banca Nulant, prima bancă de credit ipotecat din România.
În anul 1859, odată cu unirea Principatelor, oraşul Iaşi a devenit alături de Bucureşti, una dintre capitale. În anul 1862, chiar dacă Iaşi-ul era mai dezvoltat, a fost luată hotărârea ca Bucureşti-ul să fie singura capitală, pe motiv că Iaşi-ul ar fi fost mai puţin cunoscut decât Bucureşti-ul.
În concluzie putem spune că Baia şi Siret au avut o importanţă mare la începuturile apariţiei Moldovei ca şi stat, timp de mai bine de două decenii cele două centre urbane fiind capitalele Principatului Moldova. Suceava va rămâne pentru totdeauna capitala Moldovei lui Ştefan cel Mare, iar Iaşi-ul va păstra probabil de acum înainte, pentru mult timp, titlul de capitala neoficială a Moldovei.
Vă mai recomandăm:
Oraşe dispărute din România. Baia, prima capitală a Moldovei
Localitatea Baia din judeţul Suceava, prima capitală a Moldovei, este astăzi unul dintre acele oraşe dispărute din România. Dacă în evul mediu, oraşul Baia era unul dintre principalele centre urbane din Moldova, în prezent este o comună a judeţului Suceava, în care îşi duc veacul aproape 10.000 de suflete.
Se încarcă comentariile...
