Elevii de la Corbu, singurii care vor primi o masă caldă gratuit. Primar: „Mergem din casă-n casă, să ştim exact câţi sunt de fapt în localitate şi câţi sunt la şcoală“

Primarul spune că va amenaja o sală de mese la şcoală, pentru că hrana caldă este cea mai bună alegere FOTO: www.click.ro

Peste 200 de elevi din comuna olteană Corbu au fost selectaţi în programul-pilot prin care se oferă o masa caldă la şcoală. Primarul spune că s-a mai pilot un astfel de proiect, iar rezultatele au fost peste aşteptări.

Peste 220 de elevi din comuna olteană Corbu vor primi din semestrul următor o masa caldă la şcoală, fiind cuprinşi în programul-pilot în care 50 de şcoli din ţară au fost selectate încă de anul trecut, de câteva zile apărând şi normele metodologice care permit punerea în practică a programului. Riscul crescut de abandon şcolar i-a adus pe această listă, risc ce se manifestă în special în rândul copiilor de etnie romă din comună.

„În program sunt cuprinşi toţi copiii din şcoală, romi sunt cam 50-60, vorbesc de cei care vin la şcoală, pentru că altfel sunt mai mulţi. Chiar în această perioadă facem un fel de recensământ, pentru că avem mediator şcolar şi avem şi un consilier local membru al etniei. Programul va fi foarte bun, cred eu, şi spun asta pentru că mă bazez şi pe experienţa pe care am avut-o cu ani în urmă, într-un proiect asemănător, când, la fel, tot în sistemde  catering, li s-a asigurat o masa caldă doar copiilor din clasa I. Şi au venit la şcoală zi de zi, deşi atunci mai era şi situaţia că ei primeau mâncare, iar ceilalţi se uitau la ei. Acum sunt toţi, iar eu am optat pentru varianta să pregătesc o sală de mese şi să comandăm hrană caldă. Aşa, cu pachetul se duce acasă, iar dacă are un tată mai beţiv, or îl vinde, or mai ştiu eu ce se întâmplă“, a declarat primarul comunei Corbu, Constantin Dinuţ.

„Vântură lumea, nu sunt chiar aşa de fraieri, s-au deşteptat“

Problema de frecvenţă şcolară, spune primarul, se înregistrează în special în comunitatea de romi de la intrarea în comună. Deşi nu mai sunt aşa săraci ca în urmă cu zeci de ani, încă nu sunt convinşi că educaţia va fi şansa copiilor lor. „Cred că tot mai sunt zeci de copii pe care nu-i trimit la şcoală. Ce se întâmplă, tinerii pleacă prin ţările calde sau pe unde se duc, vântură lumea, nu mai sunt chiar aşa de fraieri, s-au deşteptat, se duc în ţările unde beneficiile astea sociale sunt mai mari şi mai iau de acolo alocaţii. Unii pleacă şi cu copiii, te trezeşti că vin peste câţiva ani cu el şi vor să-l înscrie la şcoală în clasa I, dar el a mai făcut şcoală şi pe unde a fost. Ştiu spaniola mai bine decât româna, ştiualte  limbi străine. Mai sunt, însă, şi cei care pleacă şi-şi lasă părinţii de 40-50 de ani cu 15-16 copii acasă. Asta vrem noi să facem acum, să mergem din casă-n casă, să ştim exact câţi sunt de fapt în localitate şi câţi sunt la şcoală“, a mai spus primarul.

„Romii au ridicat 20 de case, românii nu ştiu dacă au mai făcut cinci“

Comunitatea  de romi din Corbu s-a dezvoltat, a spus primarul, de la cinci familii instalate în sat prin ’41, la aproximativ 50-60 în prezent. Oamenii au renunţat la meşteşugurile tradiţionale – „Erau potcovari, argintari, făceau fel de fel de obiecte“ – şi, în urma deselor plecări peste hotare, foarte mulţi dintre ei şi-au dezvoltat gospodăria. „Romii au ridicat 20 de case, românii nu ştiu dacă au mai făcut cinci. Vă vine să credeţi sau nu, dar romii din Corbu îi găseşti prin Norvegia, Irlanda, Islanda. Fac ce fac pe acolo şi vin şi-şi ridică pe-aici case, au maşini la poartă, nu mai fură, dar rău este că nu optează ei şi pentru educaţie“, a încheiat primarul, care vrea ca prin intermediul GAL-ului (Grup de Acţiune Locală) să dezvolte un proiect pentru comunitatea de romi, având ca obiect valorificarea tradiţiilor acestora.