Bătaia cu ouă crude, un obicei şvăbesc vechi de 300 de ani

Nu de puţine ori se întâmplă ca tinerii să se nimerească singuri cu ouăle aruncate în sus - foto: Adrian Caraba

Obiceiul se păstrează în a doua zi de după Paştele catolic, în comunităţile de şvabi din Satu Mare. Tinerii aruncă câte un ou din grămadă în faţă, unul în spate, unul în sus şi unul în lateral, iar cei de pe margine trebuie să fie atenţi să nu fie nimeriţi.

Atunci când au fost colonizaţi pe arealul actual al judeţului Satu Mare, şvabii au adus cu ei nu doar o altă civilizaţie ci şi multe obiceiuri, pe care le mai păstrează şi acum, la 300 de ani de atunci. Aruncatul ouălor de Paşte este unul dintre acestea, care antrenează toată comunitatea din comuna Tiream, acolo unde se mai păstrează. 

Un obicei de peste 300 de ani

„Este un obicei vechi, de sute de ani. Eu până acum doar am auzit de el, dar nu l-am mai văzut. Obiceiul presupune ca de-a lungul unei străzi să fie puse, pe ambele părţi, grămezi de ouă. Doi tineri merg de-a lungul străzii şi tot de la a doua grămadă iau câte un ou şi îl aruncă. Trebuie să arunce unu în sus, unul în spate, unul în faţă şi unul în partea cealaltă de stradă. Se întâmplă să se nimerească şi oamenii de pe stradă sau să casele, maşinile, geamurile. Distracţia constă în a fi atent la fiecare aruncare să nu te nimerească vreun ou”, afirmă Enyedi Ştefan, istoric. 

Tinerii sunt cei însărcinaţi cu organizarea acestei tradiţii şi ei sunt cei care încă de dimineaţă umblă prin sat pentru a strânge ouă. Cu cât sunt mai multe ouăle, cu atât se vede mai bine dorinţa oamenilor de a păstra acest obicei. 

„În acest an am strâns ouă multe. Copiii sunt cei care strâng ouăle, de dimineaţă umblă pe la case şi fiecare dă câte ouă consideră, unul, două. Obiceiul constă în aruncatul cu ouă crude, dar acuma fiecare dă de care are, sunt care dau ouă fierte, gata vopsite. Eu ştiu obiceiul acesta încă de când mi-l povestea bunicul că participa şi el când era tânăr. Înainte era puţin diferit, dar încercăm să îl ţinem aşa cum putem. Nu mai avem nici fanfară, că oamenii sunt bătrâni şi nu mai vor să cânte. Anii trecuţi a ieşit puţină lume pe stradă şi am avut reclamaţii că murdărim case şi strada, dar văd că anul acesta s-a strâns mai multă lume. Pentru noi acest obicei înseamnă renaştere şi prosperitate, atâta timp cât se aruncă cu ouă”, povesteşte Oszotcki Adela, o profesoară din sat, care conduce şi ansamblul de dansuri care se ocupă de tradiţie. 

„Înainte se făceau cete şi se întreceau tinerii la aruncat de ouă şi cei care pierdeau trebuiau să organizeze balul. Acum ne bucurăm că avem şi cine să participe”, mai afirmă istoricul. 

Distracţie mare dacă te nimereşte un ou

Pe strada închisă special pentru acest eveniment e multă veselie, chicote de râs şi mulţi copii entuziasmaţi. Unii dintre ei încearcă să fure ouăle din grămadă, dar sunt alţii care stau de pază la ouă, cu o botă înfrumuseţată. 

„Această botă e purtată de paznicii ouălor. Sunt mulţi copii pe margine care fură ouăle, că aşa e obiceiul, iar paznicii trebuie să fie atenţi să nu se fure ouăle, iar cu bota aceasta special pregătită se dă peste degete la hoţi. E un obicei frumos, pe care sperăm să îl putem continua. De mizerie nu ne facem probleme, că scoatem asistaţii sociali la lucru mâine şi curăţă strada”, afirmă şi primarul localităţii, Nicolae Tar

„Eu fac acest lucru pentru a doua oară şi nu e foarte greu. Este plăcut. Nu am fost niciodată nimerit de alţii cu ouă, dar eu am nimerit persoane de pe margine”, afirmă Christopfer, unul dintre băieţii care au aruncat cu ouă.