Decizie cutremurătoare în justiţia din Finlanda: româncă trimisă la închisoare pentru defăimarea autorităţilor care i-au luat copiii în urmă cu doi ani

Camelia Smicală a aflat astăzi decizia în procesul pe care autorităţile finlandeze i l-au intentat pentru defăimarea autorităţilor atunci când executorii judecătoreşti i-au luat copiii.

Medicul român Camelia Smicală Jalaskoski trăieşte un coşmar în Finlanda, ţară în care s-a mutat în urmă cu 12 ani. Femeia a aflat astăzi, 28 aprilie, că a fost condamnată la 6 luni de arest, românca fiind dată în judecată de statul finlandez pentru defăimarea autorităţilor, respectiv a executorilor judecătoreşti care au intervenit în forţă, în urmă cu doi ani, pentru a-i prelua copiii.

Povestea dramatică a româncei căreia statul finlandez i-a luat copiii minori, pe Mihail (11 ani) şi pe Maria (10 ani), încredinţându-i serviciului de Protecţie a Minorilor, seamănă mult cu cea a familiei Bodnariu din Norvegia. 

Cazul a devenit cunoscut mai ales după ce, în mai 2015, trei executori judecătoreşti şi două reprezentante de la Protecţia Copilului au venit să-i ia pe cei doi copii, spunându-i femeii că îi duc să se întâlnească cu tatăl lor. Au urmat scene abrutizante pentru copiii care au fost agresaţi de executori.

„Prima reacţie a fost să-i iau în braţe şi să-i apăr cu corpul meu. Aşa mi-au fost rupte coastele. Andreea a sunat la poliţie. La venirea poliţiei, executorii judecătoreşti au înhăţat copiii, i-au urcat în maşina socialului şi au disparut. Abia dupa ce copiii au fost răpiţi, Socialul a făcut decizia de preluare a copiilor în plasament“, a povestit femeia.

Exact la un an de la scena traumatizantă la care au fost supuşi, pe 16 mai 2016, copiii au fost luaţi de poliţie de la şcoală şi duşi la casa de copii (Mihail), respectiv într-o familie (Maria). 

„A trecut mai bine de un an de la ultima <arestare> şi în acest timp copiii au dat nenumărate semnale care indică lucruri foarte grave şi că starea lor nu este bună deloc. Amândoi reclamă obsesiv că vor să meargă acasă, unde mereu au fost bucuroşi, lângă mama lor, pe care ei o iubesc şi o admiră. Argumentele copiilor cât şi starea lor proastă sunt însă elemente ignorate de cei care pretind că le apără interesele şi le asigură bunăstarea, iar adevărul este că Maria şi Mihai Jalaskoski sunt victime şi nu beneficiari ai serviciului de protecţie a copilului din Tampere“, a comentat o susţinătoare a Cameliei Smicală, Carmen Brandt.

Apel disperat la ONU: "Ne-au dus la închisorea de copii"

Pe reţelele de socializare au apărut zilele trecute şi două scrisori ale copiilor, traduse de mama lor, în care aceştia cer ajutor pentru a scăpa de coşmarul în care sunt târâţi fără voia lor:

„Prima scrisoare a lui Mihai Jalaskoski către Drepturile copilului de la ONU. Mihai are 11 ani.

Întâmplarile lui Mihail. Scrise de Mihail.

Bună!

Sunt Mihai şi am trecut prin încercări foarte grele.

Petri, care se dă drept tatăl meu, pe când eu aveam 2 ani (nb. avea cam 4 ani), a încercat să mă omoare pe mine şi pe familia mea. El a izbit-o pe sora mea mai mare, Andreea de perete, s-a urcat pe mama şi pe sora mea mai mică. Apoi, când eu, mama ,sora mea mica şi sora mea mai mare, ne-am mutat de la el, am fost cu toţii fericiţi până ne-au obligat sa ne întâlnim cu Petri. Apoi ne-au dus la casa de copii, de fapt la închisoarea de copii.

Am fost luaţi cu forţa, bătuţi şi chinuiţi. Când ne-au dus la nişte lucratori sociali,aceştia ne-au spus că ne vor duce să locuim la Petri. Am sunat de multe ori la 112. Ne era frică de ce o sa ne facă Petri. Când a aflat Petri că am sunat la 112 a început să ţipe la Maria: "ce ati făcut?" El s-a repezit la noi pe scări în sus , ne-a luat telefoanele şi ne-a spus că ne duce la casa de copii.

Eu şi Maria am spus că acolo e mai bine decât cu el.

Apoi, după ce am ajuns din nou acasă, am fost obligaţi din nou să ne întâlnim cu Petri. Petri ne spune tot timpul că suntem zombi şi că eu şi cu Maria nu vom mai ajunge niciodată acasă. a spus că ne promite că nu o să mai ajungem acasă. 

va continua..

Prima scrisoare a Mariei Jalaskoski catre Drepturile omului la ONU. Maria are 10 ani.

Ce ne-a făcut Petri mie şi familiei mele

Petri s-a urcat pe mama când eu eram la mama in braţe şi in acelaşi timp s-a urcat şi pe mine.

Petri ma pişca si mă strângea atât de tare de mână (la fel ii făcea si fratelui meu), incât imi rămâneau semne timp de o săptămână. Petri l-a băgat pe fratele meu cu capul sub apă şi a aruncat-o pe sora mea mai mare pe scări. Petri mi-a aruncat cu papucii lui in capul meu si al sorei mele.