Geneticieni în Iaşi cu aparatură antică

Laboratoarele de specialitate din oraş, singurele din regiunea Moldovei, au instrumentar foarte vechi. Mii de oameni ajung în fiecare an la Iaşi pentru a încerca să afle natura unor afecţiuni rare, dar mulţi pleacă acasă fără a şti de ce suferă.

Moldovenii cu boli rare au nevoie de mult noroc pentru a primi un diagnostic precis în legătură cu afecţiunile de care suferă.

Doar la Iaşi există laboratoare de genetică unde şi-ar putea afla cu exactitate natura suferinţei, dar instrumentarul folosit este depăşit. „Sunt câteva sute de cazuri care au rămas nediagnosticate. N-am avut aparatura necesară. Ne-ar trebui de urgenţă o platformă array-CGH, care face posibilă identificarea a câteva sute de mii de segmente de ADN în plus şi care ne-ar uşura simţitor munca. Costă, însă, în jur de 2 milioane de euro, adică cât toată aparatura pe care o avem la ora actuală“, spune Vlad Eusebiu Gorduza, specialist al Laboratorului de Citogenetică care funcţionează în cadrul Policlinicii Spitalului „Sfântul Spiridon“.

Cabinetul a fost înfiinţat în 1975 şi cea mai mare parte a instrumentarului datează de atunci. Recent, conducerea laboratorului a reuşit să acceseze un grant de cercetare în valoare de 2 milioane de euro, dar aparatura achiziţionată astfel este, în continuare, sub pretenţiile de performanţă pe care le presupune această ramură a medicinei.

Iau tratamente inutile

La Policlinică mai funcţionează şi un laborator de genetică moleculară, inclus în Secţia de Imunologie. Şi de aici lipseşte însă echipamentul necesar pentru analize precise.

„Pacienţii cu boli rare din România sunt lăsaţi de izbelişte. Aşteptăm ca Ministerul Sănătăţii să fie urecheat de cei de la Bruxelles“, spune doctorul Gorduza. Nemulţumirea acestuia este împărtăşită şi de colegii de la un alt spital mare din Iaşi.

„Mulţi pacienţi nu sunt diagnosticaţi de la început, circulă prin diverse servicii medicale, fac investigaţii şi iau tratamente uneori inutile şi în general sunt nemulţumiţi de sistem“, spune doctorul Cristina Rusu, şefa Cabinetului de Genetică din cadrul Spitalului de Copii „Sfânta Maria“.

În categoria bolilor rare sunt incluse defectele fizice sau afecţiunile psihice dobândite sau moştenite prin naştere. La laboratoarele de genetică ajung şi oameni care suferă de disfuncţii sexuale sau care vor să stabilească paternitatea.

Personal insuficient
În Laboratorul de Genetice de la „Sf. Spiridon“ lucrează patru medici. Fiecare efectuează anual câte 500 de analize, iar diagnosticarea durează, în medie, între 4 şi 6 săptămâni. La „Sfânta Maria“ echipa de geneticieni, formată din cinci medici şi o asistentă, oferă zilnic în jur de 15 consultaţii. Iaşiul este singurul centru universitar din ţară cu o secţie de genetică dotată cu paturi.