FOTO Satul cu cel mai scump teren agricol din România. „La noi nu există săraci. Toată lumea munceşte!“

FOTO Satul cu cel mai scump teren agricol din România. „La noi nu există săraci. Toată lumea munceşte!“

Matca, judeţul Galaţi, vedere de ansamblu FOTO C Crângan

Localitatea Matca din Galaţi poate fi rezumată simplu: 12.000 de suflete, 3.000 de ferme legumicole, 1.000 de hectare de solarii, 200 de milioane de kilograme de legume pe an (13,5% din consumul românilor), 50 de milioane de ouă şi preţuri-record de 40.000 de euro pe hectarul de teren agricol.

Ştiri pe aceeaşi temă

În ultimele decenii, satul gălăţean Matca a devenit, alături de la fel de faimoasele aşezări legumicole de la Dăbuleni, Vidra sau Băleni, un soi de brand de ţară. Căci faima legumelor produse de mătcaşi (să nu uităm că satul cu 12.000 de suflete din sudul Moldovei este responsabil cu producerea a 8% din volumul naţional de legume cultivate în spaţii protejate) a depăşit demult graniţele, ajungând, odată cu tirurile încărcate cu castraveţi, roşii, vinete şi altele, în peste 20 de ţări ale Europei.

Nicăieri în România n-o să găsiţi o aglomerare mai mare de solarii într-o singură localitate. La Matca sunt 1.000 de hectare de teren sub folie din polietilenă, la care mai trebuie adăugate încă mai bine de 2.000 de hectare de legume cultivate în câmp, vreo 1.000 de hectare de pepeni şi cam 5.000 de hectare cu cereale şi plante tehnice.

Din februarie şi până pe la sfârşitul lui noiembrie, la Matca e nebunia de pe lume. Sute de maşini, zeci de tiruri (în vârfurile de producţie se ajunge şi la peste 100 de tiruri încărcate pe zi), „survolează” comuna şi pleacă spre cele patru zări cu marfa produsă de fermierii locali. În total, de aici se vând, anual, în jurul a 200 de milioane de kilograme de legume, adică peste 10 kilograme pentru fiecare român.

În fapt, comunitatea legumicolă de aici (care numără peste 2.000 de mici fermieri) produce 15% din legumele româneşti destinate comercializării şi acoperă circa 13,5% din consumul românilor (media naţională fiind de 74 de kilograme de legume pe cap de locuitor).

Pământ mai scump ca-n Franţa sau Olanda

Deloc surprinzător, la Matca pământul este foarte scump. Ultimele tranzacţii de teren arabil cu destinaţia pentru legumicultură arată că hectarul a depăşit 15.000 de euro, adică peste preţurile din regiunile bogate ale Franţei sau Olandei. Ba chiar în zona din apropierea drumului judeţean ce leagă satul de Tecuci s-a ajuns să se vândă terenuri pentru agricultură la peste 40.000 de euro hectarul, sumă record pentru Europa.

„Pare un preţ mare, dar nu se poate spune că nu merită. Până la urmă, piaţa face preţul. Pământul are căutare la Matca. Fermierii noştri se perfecţionează, învaţă lucruri noi, se extind. Tradiţia la noi este să cultivi în zona rezidenţială, aşa că este de înţeles de ce este aşa de scump terenul”, spune Mircea Croitoru, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Legume  Matca.

Mircea Croitoru, preşedintele Asociaţiei legumicultorilor FOTO C Crângan

Atâta doar că rar găseşti pământ de vânzare în zonă, cu toate că localitatea s-a extins exploziv în ultimele două decenii, când a câştigat peste 1.000 de hectare (aproape că s-a lipit de oraşul Tecuci), acoperite acum de solarii şi vile parcă scoase din cărţile de arhitectură.

Un element interesant este că activitatea de cultivare a legumelor se concentrează în zona locuită. Văzut din depărtare, satul pare un uriaş lac, căci 99% din teren este acoperit cu polietilenă ce sclipeşte în soare. De altfel, în localitate nu există noţiunea de ogradă, căci fiecare centimetru de teren, până în marginea prispei, este acoperit de solarii cu legume. Până şi în curtea şcolii, a dispensarului şi a primăriei există spaţii cultivate, în regim protejat, căci legumicultura este, la Matca, un mod de viaţă. Nu se poate fără, toată lumea se ocupă, produce, vinde, se perfecţionează.

„Toată lumea de la noi are solarii, fie că vorbim despre fermieri sau despre profesori ori salariaţi ai primăriei. Doar copiii şi bătrânii neputincioşi nu muncesc în solarii. La noi nu există venit minim garantat. Nu avem săraci. Lumea munceşte”, spune primarul Nelu Costea, el însuşi un priceput fermier.


Nelu Costea primarul comunei Matca FOTO C Crangan

Legumicultura nu-i tot

Chiar dacă există tendinţa a crede că mătcaşii sunt doar nişte ţărani care au făcut o obsesie pentru solarii, lucrurile nu stau deloc aşa. De fapt, prospera aşezare are cam de toate. La marginea ei se află una dintre cele mai performante ferme agricole integrate din România (Agrimat SA Matca), unde studenţii la agronomie vin deseori să vadă cum se face producţie ca la carte.

Şi nu văd doar culturi tradiţionale (grâu, porumb, floarea soarelui – la care se ating an de an producţii de excepţie), ci şi fructe (societatea are o livadă impresionată şi este una dintre puţinele firme româneşti care exportă cireşe şi vişine în spaţiul ex-sovietic), dar şi o foarte modernă fermă de vaci de lapte, ce livrează producţia unuia dintre cele mai mari branduri mondiale în domeniu. Este de spus că ferma de vaci a devenit cunoscută în toată Europa după ce managerul Agrimat, inginerul Gavrilă Tuchiluş, a montat aer condiţionat în grajduri şi o instalaţie de sonorizare prin care joianelor li se transmite muzică simfonică.


Vaci cu aer condiţionat şi muzică de Bach la Matca FOTO C Crângan

La Matca există şi o fermă mare de creşterea găinilor ouătoare (responsabilă cu producţia a peste 50 de milioane de ouă pe an), o fabrică de folie din polietilenă, mai multe ateliere de mobilă şi, mai nou, câteva depozite frigorifice care fac şi procesarea, sortarea şi ambalarea producţiei de legume.
De altfel, aşezarea tinde tot mai mult să arate ca un soi de oraş. 

Străzile au fost asfaltate, toată lumea are apă curentă şi canalizare, au apărut utilităţi urbane. Dacă în urmă cu două decenii, când apărea primul service auto, lumea se  cam minuna, acum, când în localitate sunt peste 5.000 de autoturisme, 200 de camioane, 500 de tractoare etc, pare de domeniul firescului să existe mai multe service-uri ultramoderne, staţie de inspecţie ITP, reprezentanţe ale celor mai mari firme din lume în producţia de seminţe, pesticide, piese de schimb şi altele.

La un pas de o catastrofă legumicolă

Însă lucrurile nu sunt mereu în tonuri de roz la Matca. Anul 2017 este un exemplu în acest sens căci, după ce visolul şi ninsorile din ianuarie au produs pagube însemnate solariilor, „viscolul de o zi” din aprilie a făcut şi el prăpăd. Peste 100 de hectare de solarii au avut de suferit, fie pentru că vântul violent a smuls şi rupt folia, fie pentru că acestea au cedat sub greutatea zăpezii.


Solar doborât de viscol la Matca FOTO C Crângan

Florinel Ciocan, unul dintre cei mai cunoscuţi cultivatori de legume din zonă, spune că din fericire nu a fost  ger, căci altfel era o catastrofă. „Am avut mare noroc de temperatură. N-a fost foarte frig, iar zăpada a fost apoasă şi a alunecat repede de pe solare. Două grade în minus să fi fost şi zăpada ar fi avut mai multă aderenţă şi n-ar mai fi alunecat. Dacă s-ar fi întâmplat aşa, toate solarele din Matca ar fi fost, astăzi, la pământ”, spune legumicultorul.

Însă dacă viscolul a fost blând cu fermierii, nu acelaşi lucru se poate spune despre compania de furnizarea a electricităţii, care a avut nevoie de cinci zile pentru a repara avariile la reţeaua electrică. În acest timp, legumicultorii (în zonă legumele se irigă cu apă extrasă cu pompe electrice din puţuri de mare adâncime) au fost în pragul disperării, fiind nevoiţi să facă rost de generatoare pentru a salva recolta. „A explodat vânzarea de generatoare electrice în magazinele de la Tecuci, Bârlad, Focşani şi Galaţi”, spune Florinel Ciocan.

Ce le lipseşte totuşi

Mătcaşii au cam de toate. Matca este, probabil, una dintre cele mai performante aşezări rurale din România, care nu doar că-şi acoperă consumul la aproape toate cele necesare, dar şi trimite către restul ţării şi în străinătate producţie (calculând aici legumele, cerealele, ouăle, carnea, fructele şi laptele) în valoare de peste 200 de milioane de euro anual. 

După un singur lucru tânjesc: să aibă propria fabrică de conserve. Un obiectiv îndrăzneţ, însă, din câte spune preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Legume, realizabil în câţiva ani.

Vă mai recomandăm şi:

 Aberaţia fiscală de pe malul gârlei: un pârâu desparte un sat de un oraş, iar orăşenii plătesc taxe mai mari, deşi au aceleaşi condiţii ca la ţară

Cum a ajuns un orăşel cu 2.800 de locuitori centrul de distribuţie a ţigărilor de contrabandă din toată Moldova VIDEO

„România lucrului prost făcut“, o nouă campanie Adevărul: parc în pustiu, la 2 kilometri de sat VIDEO

Localitatea Matca județul Galați FOTO Costel Crângan

Imagini din aceeasi galerie
  • Localitatea Matca județul Galați FOTO Costel Crângan
  • Localitatea Matca județul Galați FOTO Costel Crângan
  • Localitatea Matca județul Galați FOTO Costel Crângan
  • Localitatea Matca județul Galați FOTO Costel Crângan
  • Localitatea Matca județul Galați FOTO Costel Crângan
  • Localitatea Matca județul Galați FOTO Costel Crângan
  • Localitatea Matca județul Galați FOTO Costel Crângan
  • Localitatea Matca județul Galați FOTO Costel Crângan
  • Localitatea Matca județul Galați FOTO Costel Crângan
  • Localitatea Matca județul Galați FOTO Costel Crângan
  • Localitatea Matca județul Galați FOTO Costel Crângan
  • Localitatea Matca județul Galați FOTO Costel Crângan
  • Localitatea Matca județul Galați FOTO Costel Crângan
Distribuie imaginea
citeste totul despre: