Apă cu miros de cadavru la robinetele localnicilor dintr-un sat de lângă Galaţi: „De doi ani cumpărăm apă plată“

Apă cu miros de cadavru la robinetele localnicilor dintr-un sat de lângă Galaţi: „De doi ani cumpărăm apă plată“

Unul dintre săteni şi apa cu miros de cadavru FOTO Corina Misăilă

Cei peste 2.000 de locuitori ai satului Odaia Manolache se plâng că apa puturoasă este refuzată până şi de animale, iar ei sunt nevoiţi, de circa doi ani, să bea doar apă plată cumpărată, deoarece şi apa din fântânile obişnuite este poluată şi interzisă pentru consumul uman. Autorităţile promit că vor rezolva problema în cel mult un an.

Ştiri pe aceeaşi temă

Locuitorii din satul Odaia Manolache (comuna Vânători), aflat la 12 kilometri de Galaţi, se plâng că apa potabilă care le este livrată la robinet, prin reţeaua publică, miroase groaznic şi este tulbure, fiind imposibil de băut. „Este ceva de speriat, zici că miroase a hoit, a cadavru. Nu se poate bea aşa ceva nici măcar în caz de urgenţă”, ne-a spus unul dintre locuitorii satului cu peste 2.000 de suflete.

Oamenii spun că situaţia persistă de circa doi ani şi că plângerile lor către Primăria din Vânători au fost inutile, deoarece situaţia a rămas aceeaşi. Ca urmare, sunt nevoiţi să cumpere apă de băut îmbuteliată, dat fiind că şi apa din vechile fântâni este poluată cu tot felul de chimicale, lucru confirmat şi de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) a judeţului Galaţi.

De altfel, DSP a concluzionat că nu doar apa din vechile fântâni ale satului este nepotabilă, ci şi că apa din puţurile de adâncime forate de Primărie pentru reţeaua publică nu corespunde normelor legale, dat fiind că mirosul greu este ultimul lucru pentru care trebuie să-şi facă griji sătenii.

„La Odaia Manolache calitatea apei este necorespunzătoare, are şi nitriţi, şi nitraţi, şi hidrogen sulfurat, şi fier, şi mangan, deci nici aspectul, nici gustul, nici mirosul nu corespund legislaţiei sanitare. S-a trimis către Primăria Vânători că apa este interzisă pentru consumul uman”, a declarat dr. Elena Vrabie, de la DSP Galaţi.

Nici animalele nu vor să o bea

Apa puturoasă de la robinet este refuzată până şi de animalele domestice. „Vaca mea nu bea apă de la robinet nici dacă moare de sete. Îi dau din fântână, dar nici aceea nu-i bună. Bani nu am să cumpăr apă la bidon pentru vacă. Mai aduc cu butoaiele de la un izvor de aici, de la vreo 4-5 kilometri”, ne-a mărturisit un alt localnic.

Zeama tulbure şi urât mirositoare nici la spălat nu este bună. Sătenii spun că rufele împrumută mirosul înţepător de la apă, oricât de mult odorizant ar adăuga şi, în plus, rămân dâre albe, ca de clor.

Primarul comunei Vânători spune că este la curent cu problema de la Odaia Manolache, dar susţine că nu are ce face. „Iniţial am avut trei puţuri, dar după primele analize s-a descoperit că un puţ era poluat cu nitriţi şi nitraţi, a fost închis. După numai o jumătate de an, celelalte două au început să emane sulf. Ăsta e mirosul de care se plânge lumea”, a declarat primarul Marian Ghinea.

„Încercăm, acum am discutat, poate reuşesc să ne facă desulfurarea puţurilor. În paralel, vom încerca să aducem apă şi pentru Odaia Manolache, de la reşeaua Galaţiului, însă costă cam dublu metru cub faţă de acum”, a adăugat acesta.

De unde vine mirosul de sulf?

Dacă în privinţa poluării cu nitraţi şi nitriţi autorităţile au găsit o explicaţie logică – contaminarea pânzei freatice cu îngrăşăminte chimice şi gunoi de grajd necompostat – în privinţa provenienţei sulfului din apă lucrurile sunt neclare.

În principiu, prezenţa sulfului (mai exact a hidrogenului sufurat) în apă poate avea, din punct de vedre ştiinţific, doar trei cauze: descompunerea materiei organice la adâncime, zăcămintele de petrol sau emanaţiile vulcanice.

Autorităţile au înclinat mai tot timpul spre prima variantă (deşi nici a doua nu este departe, dat fiind că la 15 kilometri de Odaia Manolache există o importantă exploataţie petrolieră), însă mai nou există temeri că ar putea exista şi cea de-a treia cauză. Nu de alta dar la jumătatea lunii august în sudul judeţului Galaţi s-a produs un cutremur de 4 grade pe scara Richter, epicentrul acestuia fiind chiar în zona Odaia Manolache.

Deocamdată, nici o autoritate publică nu a comentate acest din urmă aspect, însă trebuie spus că un fenomen asemănător (cutremure şi miros de acid sulfuric a apei din fântâni), se produce periodic, în ultimii ani, în localitatea Izvoarele, aflată la circa 20 kilometri de Odaia Manolache.

Specialiştii de la Institutul de Fizică a Pământului (care au făcut măsurători sistematice în ultimii ani, nu au găsit nicio explicaţie convingătoare pentru fenomenul de la Izvoarele.

citeste totul despre: