Cu iniţiatorul proiectului, comandorul Mitică Mirea (63 de ani), ne dăm întâlnim la intrarea în sediul fostei Întreprinderi Mecanice de Material Rulant Craiova, unde de peste cinci decenii se repară locomotive.

VEZI GALERIE FOTO CU RECONSTRUCŢIA AVIONULUI

Fost pilot cu mii de ore de zbor la activ, nea Mitică îşi petrece o bună parte din zi într-unul din atelierele actualei companii. „Noroc că ne-au pus domnii la dispoziţie un atelier, că altfel nu aveam unde să construim avionul. Nici sediu la asociaţie nu avem“, spune comandorul, preşedinte de ONG, în drum spre hala unde se construieşte avionul.

Avionul este construit în proporţie de 40 la sută

Echipă din şapte oameni

O parte din imensul atelier comunist este rezervată Asociaţiei Române pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii (ARPIA) Craiova. În mijlocul încăperii, în faţa unui aparat de zbor modern, zace o bucată de fier pe care comandorul ne-o prezintă drept replica avionului lui Coandă. „Momentan, proiectul este la stadiul de 40, chiar 45 la sută. Se lucrează destul de greu, pentru că nu stăm foarte bine cu banii“, ne explică Mirea.

Toţi cei şapte membri ai ARPIA implicaţi în proiect sunt foşti aviatori sau ingineri cu aceeaşi pasiune: zborul. „Munca propriu-zisă o fac cinci oameni. Eu şi domnul comandor suntem mai mult cu indicaţiile. Eu sunt, de fapt, cel care conduce tot proiectul“, ne explică pensionarul Ilie Dumitrescu (80 de ani), într-un moment de neatenţie al comandorului Mirea. În calitate de şef al Bazei de Reparaţii a uzinei Avioane Craiova, Dumitrescu a reparat sute de avioane

Foştii aviotori se ghidează după proiectul din 1965


Proiect de 5.000 de euro

Proiectul propriu-zis a demarat în martie, anul acesta, însă elaborarea documentaţiei a început încă din decembrie 2009. „Schiţa după care lucrăm este cea revizuită din 1965, nu este schiţa originală din 1910, pentru că aia nu mai există, s-a pierdut. Avionul pe care l-a prezentat Coandă la Paris era din lemn, însă noi îl facem din metal, ca să zboare“, susţine comandorul Mitică Mirea.


Motorul replicii va fi împrumutat de la un avion de luptă demilitarizat, un model L 29. „O să aducem acest motor, care are aceleaşi dimensiuni cu cel proiectat de Coandă, de la Şcoala de Aplicaţie de la Bobocu. Restul materialelor folosite sunt sponsorizări de la firme de construcţii sau alte materiale recuperate de la fabrica de avioane“, completează Mirea. Planul este ca în decembrie, când se împlinesc 100 de ani de la primul zbor al avionul cu reacţie construit de Coandă, proiectul, în valoare de 5.000 de euro, să fie finalizat.



„Trebuie făcut din lemn“

La 35 de kilometri de locul unde se reconstruieşte avionul din metal al Coandă, un alt oltean pune la cale un alt proiect măreţ. Fostul inginer Nicolae Stăncioiu (63 de ani), originar din comuna doljeană Perişor, localitate unde marele savant român a copilărit, plănuieşte reconstrucţia avionului cu reacţie prezentat de Henri Coandă în 1910, la Salonul de Invenţii de la Paris. „Domne, eu nu vreau să fac un avion din metal, eu vreau să fac unul din lemn, identic cu cel pe care l-a făcut Coandă“, ne explică Stăncioiu.

Nicolae Stăncioiu ne arată poze cu avionul din 1910

Avion cu motor de Dacie

Pensionarul ne arată câteva poze cu avionul din 1910. „Schiţa originală nu mai există, însă, ghidându-mă după fotografii vechi de un secol, am reuşit să pun cap la cap un proiect de reconstrucţie. Mă costă maxim 1.000 de euro. Am nevoie doar de mai multe placaje din lemn şi de un motor vechi de Dacie, că se potriveşte“, spune bărbatul, tâmplarul satului în tinereţe. Pensionarul şi-a propus ca, după ce va reconstrui avionul, să îl instaleze în curtea Muzeului Henri Coandă din Perişor. „Aşa ceva nu s-a mai făcut în ţara asta, deşi e un avion uşor de realizat. Nu ştiu cum de nu s-a gândit până acum un alt nebun ca mine să facă avionul ăsta!“, mai spune nea Nicolae.

Avionul cu reacţie Coandă 1910



Zborul lui Coandă

Aeronava Coandă-1910 a fost primul avion cu propulsie prin reacţie din lume, conceput, construit şi pilotat de inventatorul român Henri Coandă pe cand avea numai 24 de ani. Avionul a fost expus de către acesta la cel de-al doilea Salon Aeronautic din Paris, în noiembrie - decembrie 1910, primul şi ultimul zbor având loc în acelaşi an. În decembrie 1910, pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de lângă Paris, aparatul pilotat de Henri Coandă a scăpat de sub control din cauza lipsei lui de experiență, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare și a luat foc.