Ghetoul din Cluj a fost unul dintre cele mai mari din Transilvania de Nord. Victimele deportărilor vor avea primul monument din oraş

Pe terenul fostei fabrici de cărămidă din cartierul Iris a fost ghetoul evreiesc din Cluj. FOTO: Cluj.travel

Primul monument din Cluj-Napoca ridicat în memoria victimelor Holocaustului va fi dezvelit, astăzi, în parcul  I.L. Caragiale. Dezvelirea monumentului comemorează 70 de ani de la ghetoizarea şi deportarea evreilor din Cluj către lagărele naziste de exterminare.

Municipalitatea clujeană, alături de supravieţuitorii Holocaustului şi urmaşii victimelor deportărilor din Cluj vor participa, marţi, de la 16.00, în parcul I.L. Caragiale, din zona străzilor George Bariţiu şi Octavian Petrovici, la dezvelirea primului monument din oraşul nostru ridicat în memoria victimelor Holocaustului.

Monumentul a fost realizat în colaborare cu Comunitatea Evreiească din Cluj-Napoca şi se doreşte a fi un simbol pentru locuitorii municipiului cu privire la greşeli ale umanităţii ce nu trebuie uitate, pentru a nu exista riscul repetării acestora. 

Elite evreieşti ale Clujului

Comunitatea evreiască din Cluj-Napoca a marcat prin elitele sale dezvoltarea oraşului, oferind istoriei nume reputate în domeniul medicinii, cinematografiei, sportului sau artei, precum medicul Mayas Matyas – fondatorul Spitalului de copii, regizorul Jeno Janovics – unul dintre părinţii cinematografiei româneşti, antrenorul emerit la tenis de masă Paneth Farkas, sau artistul plastic Egon Marc Lovith – autorul lucrării dezvelite astăzi.

 „Ghetoul din Cluj a fost unul dintre cele mai mari din Transilvania de Nord. Ca şi în alte zone ale regiunii, ghetoizarea, care a început la 3 mai 1944, a fost precedată de un anunţ lipit în întreg oraşul cu o zi înainte. Evreii din Cluj şi din comunităţile judeţului Cluj au fost concentraţi într-un ghetou stabilit la cărămidăria Iris, în partea de nord a oraşului"

Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord. 

70 de ani de la ghetoizarea şi deportarea evreilor din Cluj

Dezvelirea monumentului comemorează 70 de ani de la ghetoizarea şi deportarea evreilor din Cluj către lagărele naziste de exterminare. „Ghetoul din Cluj a fost unul dintre cele mai mari din Transilvania de Nord. Ca şi în alte zone ale regiunii, ghetoizarea, care a început la 3 mai 1944, a fost precedată de un anunţ lipit în întreg oraşul cu o zi înainte. Evreii din Cluj şi din comunităţile judeţului Cluj au fost concentraţi într-un ghetou stabilit la cărămidăria Iris, în partea de nord a oraşului. Ghetoizarea s-a făcut în ritm rapid. La 10 mai, populaţia ghetoului ajunsese la 12.000 de persoane. În momentul său de vârf, chiar înainte de deportare, cuprinzându-i atunci şi pe evreii transferaţi din ghetoul de la Gherla, populaţia ghetoului din Cluj era de 18.000 de persoane”, conform siteului Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord.  (sursahttp://www.mmhtn.org/ghetouri.php).

Mai există un monument în Cimitirul evreiesc

Reprezentanţii Primăriei susţin că este vorba despre primul monument închinat memoriei victimelor Holocaustului din Cluj, mai există în cimitirul evreiesc ortodox, un monument al Holocaustului, conform cluj.travel. Monumentul are ca punct central o menora (candelabru cu şapte braţe) şi ca mesaj, patru versuri din Louis Aragon: „Morţii nu dorm. Ei n-au decât piatra asta/ Neputincioasă să cuprindă mulţimea lor de nume./Amintirea crimelor. Trecătorule/ E singura rugăciune pe care ţi-o cerem”. 

Citeşte şi 

VIDEO Mărturii din Holocaust ale clujeanului născut în lagărul de la Moghilev: „am fost hrănit cu suc din coji de cartofi”

FOTO VIDEO Din Reşiţa la Hollywood, cu un documentar despre Holocaust

FOTO Poveste de iubire în vremea Holocaustului