Care este cheia garantată a succesului la locul de muncă. „Am vrut să explorăm ce factori ne fac animale sociale eficiente“

Cercetătorii au găsit care este factorul esenţial care asigură succesul cooperării. FOTO: pixabay

Cercetătorii de la universităţile din Bristol, Minnesota şi Heidelberg au analizat care sunt factorii ce determină comportamentul cooperativ în societate şi la locul de muncă. Rezultatele obţinute au un impact important asupra politicilor de educaţie.

Cercetătorii de la universităţile din Bristol, Minnesota şi Heidelberg au conceput o serie de jocuri pentru a afla ce factori determină comportamentul cooperativ atunci când oamenii interacţionează în situaţii sociale şi de la locul de muncă.

Constatările lor, care urmează să fie publicate în Jurnalul de economie politică (Journal of Political Economy), au arătat că persoanele cu un IQ superior au afişat niveluri de cooperare „semnificativ mai mari”, ceea ce la rândul lor a dus la câştigarea mai multor bani ca parte a jocului, arată „Science Daily”. Eşecul persoanelor cu inteligenţă mai mică de a urma în mod adecvat o strategie coerentă şi de a estima consecinţele viitoare ale acţiunilor lor a determinat obţinerea unor rezultate diferite.

Personalitate sau inteligenţă?

Trăsăturile de personalitate - cum ar fi agreabilitatea, conştiinciozitatea, încrederea şi generozitatea - afectează şi comportamentul, dar într-o măsură mai mică şi numai iniţial. Cercetătorii concluzionează, pe baza constatărilor lor, că o societate este coerentă dacă oamenii sunt suficient de inteligenţi pentru a fi consecvenţi în strategiile lor şi pentru a prevedea consecinţele sociale ale acţiunilor lor, inclusiv consecinţele asupra altora.

Profesorul Eugenio Proto, de la Departamentul de Economie al Universităţii din Bristol, a declarat: „Am vrut să explorăm ce factori ne fac animale sociale eficiente. Cu alte cuvinte, ceea ce ne permite să ne comportăm în mod optim în situaţiile în care cooperarea este potenţial benefică nu numai pentru noi, ci pentru vecinii noştri, oameni din aceeaşi ţară sau care împărtăşesc aceeaşi planetă.”

„Oamenii ar putea presupune în mod natural că oamenii care sunt drăguţi, conştiincioşi şi generoşi sunt în mod automat mai cooperanţi. Dar, prin cercetarea noastră găsim dovezi copleşitoare care să susţină ideea că inteligenţa este condiţia primară pentru o societate cooperativă socială şi coerentă. O <<inimă>> bună şi un comportament bun au, de asemenea, efecte, însă sunt tranzitorii şi mici”, mai spune cercetătorul. 

„Un beneficiu suplimentar al inteligenţei superioare în experimentul nostru, şi probabil în viaţa reală, este capacitatea de a procesa mai rapid informaţiile, de a acumula o experienţă mai vastă şi de a învăţa din ea. Acest scenariu poate fi aplicat la locul de muncă, unde este probabil ca persoanele inteligente care au o perspectivă mai largă şi lucrează în echipă, să fie cele care vor obţine promovări şi recompense financiare”, se mai arată în studiu.

Strategie de succes în viaţă: focalizarea pe inteligenţă în copilărie 

Constatările au implicaţii importante pentru politică în special în sectorul educaţional, precum şi în comerţul internaţional.

Andis Sofianos, de la Departamentul de Economie al Universităţii din Heidelberg, a declarat: „Principiul de bază de a coopera şi de a avea o perspectivă mai largă se aplică şi comerţului internaţional, unde există dovezi copleşitoare potrivit cărora comerţul liber este un joc din care toate părţile ar putea beneficia”. 

În ceea ce priveşte educaţia, „rezultatele noastre sugerează că focalizarea pe inteligenţă în copilăria timpurie ar putea potenţa nu numai succesul economic al individului, ci şi nivelul de cooperare în societate în viaţa ulterioară", mai spune cercetătorul. 

Cercetarea a implicat patru jocuri diferite, care erau reprezentative pentru situaţii strategice diferite şi foarte specifice. Interacţiunile au fost repetate, oferind timp şi ocazii pentru fiecare participant să observe şi să reflecteze asupra comportamentului trecut al celuilalt.

Jocurile folosite pentru studiu au inclus „Dilema prizonierului”, „vânătoarea de păsări„ şi „bătălia sexelor”, care sunt adesea folosite în teoria jocurilor - ştiinţa procesului logic de luare a deciziilor la om, animale şi computere.

În cazul în care jocul de strategie a implicat un compromis între câştigurile actuale şi viitoare, cei cu un IQ mai mare au câştigat mai mulţi bani pe rundă. Eşecul indivizilor cu inteligenţă mai scăzută de a găsi şi urma o strategie optimă şi de a estima în mod corespunzător consecinţele viitoare ale acţiunilor lor a reprezentat diferenţa de rezultate.

În mod surprinzător, oamenii conştiincioşi aveau tendinţa de a fi mai precauţi, ceea ce a determinat reducerea comportamentul lor de cooperare

Citeşte şi

Facebook te cunoaşte mai bine decât oricine. Cu 300 de Like-uri un algoritm îţi determină personalitatea mai bine decât o face soţia ta

Cercetătorii au descoperit cum poate faţa noastră să dezvăluie dacă suntem bogaţi sau săraci