Horaţiu Dorin Groza, clujeanul care „vânează securişti“

Specializat în arheologie medievală, turdeanul s-a reorientat în descoperirea cadavrelor îngropate fără urmă de Securitatea comunistă. Arheologul povesteşte că se implică trup şi suflet la fiecare acţiune de deshumare a luptătorilor anticomunişti ucişi de Securitate pentru a face dreptate.

Horaţiu a devenit arheolog în urmă cu 18 ani, când student fiind a participat împreună cu colegii de facultate la studierea unui sit arheologic din apropierea Sibiului. Spune că a ajuns să facă arheologie din cauza unui vis pe care îl avea din copilărie. „Visam să devin căutător de comori“, povesteşte Horaţiu Groza.

În timpul facultăţii au urmat studii la alte zeci de şantiere arheologice, pentru ca în final tânărul să-şi dea seama că, de fapt, nu există comorile pe care le căuta. Ulterior s-a specializat în arheologie medievală, o ramură pe care o consideră spectaculoasă şi pe care o practică începând cu data la care a devenit angajat al Muzeului de Istorie din Turda.

„Vânător de securişti“

Pe arheologul Gheorghe Petrov îl cunoaşte din ’93, istoricul clujean fiind şi cel care l-a racolat pentru a face parte din echipa Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR).

„La scurt timp după ce mi-am dat acceptul, am participat şi la prima acţiune a centrului de la Sighet. De atunci sunt nelipsit de la toate celelalte căutări. Bineînţeles că totul e pe bază de voluntariat, iar pentru a putea lipsi de la serviciu am încheiat un protocol de colaborare dintre Muzeul de Istorie din Turda şi CICCR“, spune Horaţiu.

Arheologul povesteşte că se implică trup şi suflet la fiecare acţiune de deshumare a luptătorilor anticomunişti ucişi de Securitate pentru a face dreptate, dar şi din cauza problemelor pe care le-a avut familia sa în perioada comunită.

„Familia mea a avut de suferit de pe urma instaurării comunismului. Bunica a fost exmatriculată de la şcoală pentru că erau «chiaburi». Mi-a povestit toate aceste lucruri în anii ’80 şi acum afirm că voi merge până în pânzele albe pentru găsirea şi pedepsirea celor care au comis crimele“, spune Horaţiu Groza.

Marcaţi de fiecare caz

Arheologul povesteşte că nu va uita niciunul din cazurile de deshumare la care a participat. „Mortul medieval e necunoscut. Aici, e altceva. Avem fotografia omului, îi ştim povestea şi că a fost ucis fără judecată. E foarte emoţionant când îi găsim. Îţi trebuie multă tărie de caracter pentru că eşti răscolit. Când îi găsim, spunem o rugăciune, iar oasele le ridicăm doar după ce preotul oficiază o slujbă“, povesteşte membrul CICCR.

La fiecare acţiune a colegilor, arheologul se deplasează cu maşina personală. Salariul pe care îl primeşte din partea statului după trei ani de studii universitare şi doi ani de studii de master este de 620 de lei.

Întrebări şi răspunsuri:
Cum pot fi pedepsiţi criminalii?
H.G.: Crimele împotriva umanităţii nu pot fi prescrise. Astea au fost – crime împotriva umanităţii. Trebuie schimbată legislaţia pentru că la noi o faptă penală se prescrie după câţiva ani.

Cum vedeţi acţiunile Securităţii din România, în raport cu cele din alte ţări?
H.G: La noi tragedia a fost mai mare şi la acţiunile de căutare a celor ucişi putem spune că suntem mai avansaţi. La o expoziţie din Praga, oamenii au rămas foarte impresionaţi de ce am găsit.

ce-i place
„Îmi place întotdeauna o bere rece. Îmi mai place liberalismul pentru că e singurul mod de prosperare a ţării“, a spus Horaţiu.

ce nu-i place
„Nu-mi place nedreptatea şi aici mă refer la societatea în care trăim şi la felul în care suntem retribuiţi“, încheie arheologul.

NĂSCUT: 16 aprilie 1967, Aiud
STUDII: Facultatea de Istorie din Sibiu, master în Conservare de Patrimoniu
STARE CIVILĂ: Căsătorit